<\/p>\n\n
Pe 22 octombrie<\/strong>, membrii Academiei Goncourt<\/strong> au anun\u021bat, printr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 care a avut loc la Bucure\u0219ti, numele celor patru romane ale celei de-a treia etape de selec\u021bie, romanele finaliste<\/strong> anul acesta la Premiul Goncourt<\/strong>. Este vorba despre: Madelaine avant l\u2019aube<\/em> <\/strong>de Sandrine Collette <\/strong>(J.-C. Latt\u00e8s), Houris<\/em> <\/strong>de Kamel Daoud<\/strong> (Gallimard), Jacaranda<\/strong><\/em>de Gael Faye<\/strong> (Grasset) \u015fi Archipels<\/em> <\/strong>de Helene Gaudy<\/strong> (L’Olivier).<\/p>\n\n Anun\u021bul a fost f\u0103cut de pre\u0219edintele juriului Premiului Goncourt, sciitorul Philippe Claudel, \u00een prezen\u021ba a \u0219ase al\u021bi membri ai Academiei Goncourt \u2013 \u00a0Pascal Bruckner, Tahar Ben Jelloun, Camille Laurens, Paule Constant, Pierre Assouline, Philippe Claudel, Didier Decoin. Evenimentul s-a bucurat de prezen\u021ba Excelen\u021bei Sale Domnul Nicolas Warnery<\/strong>, Ambasadorul Fran\u021bei \u00een Rom\u00e2nia, a Evei Nguyen Binh<\/strong> \u2013 pre\u0219edinte executiv al Institutului Francez din Paris, amfitrion fiind Julien Chiappone-Lucchesi<\/strong> \u2013 directorul Institutului Francez din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n \u201eA citi o carte \u00eenseamn\u0103 bucurie, dar pentru noi, juriul, \u00eenseamn\u0103 \u015fi o mare responsabilitate, nu numai pentru cititori, nu numai pentru autori, dar \u015fi pentru editori, pentru c\u0103 de noi depinde ca aceast\u0103 carte, singura care prime\u015fte anul acesta, ca \u00een fiecare an, acest premiu, s\u0103 fie reprezentativ\u0103 pentru fiecare dintre noi.<\/em><\/p>\n\n Premiul Goncourt \u00eenseamn\u0103 acest lucru: recunoa\u015ftere, dar \u015fi a\u015fezare, cumva, \u00eentr-un trend na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional. A citi o carte \u00eenseamn\u0103, de fapt, timpul efectiv, dar \u015fi timpul de dup\u0103 aceea.<\/em><\/p>\n\n A citi \u00eenseamn\u0103 a te confrunta cu cel\u0103lalt, a te apropia de el, a intra \u00een contact cu ideile, cu sensibilitatea sa (\u2026) Iar asta \u00eenseamn\u0103 \u015fi \u00eent\u00e2lnirea cu celelalte culturi care ne apropie prin traducere de al\u0163i semeni \u015fi ne \u00eembog\u0103\u0163esc. \u015ei dac\u0103 \u015fi tinerii al\u0103turi de ceilal\u0163i cititori vor privi a\u015fa literatura, aceste c\u0103r\u0163i, acum patru la num\u0103r, \u015fi lupta pentru a ne p\u0103stra publicul este c\u00e2\u015ftigat\u0103. Ne \u00eent\u00e2lnim pe 4 noiembrie, atunci c\u00e2nd avem alegerea final\u0103\u201d<\/em>, a m\u0103rturisit Philippe Claudel<\/strong>, pre\u0219edintele juriului, \u00eenainte s\u0103 anun\u0163e cele patru titluri intrate \u00een finala celui mai vechi \u015fi important premiu literar din Fran\u0163a.<\/p>\n\n ROMANELE FINALISTE:<\/u><\/strong><\/p>\n\n \u25cf \u00a0<\/em><\/strong>Madelaine avant l’aube<\/em><\/strong> a fost publicat \u00een 2024. Sandrine Collette continu\u0103 s\u0103 exploreze ad\u00e2ncurile \u00eentunecate ale sufletului uman cu o scriitur\u0103 incisiv\u0103 \u0219i poetic\u0103. Romanul transpune cititorii \u00een lumea rural\u0103 din Morvan, unde secretele de familie \u0219i dramele personale sunt dezv\u0103luite pagin\u0103 cu pagin\u0103. Madelaine avant l’aube<\/em> a fost preselectat\u0103 \u0219i pentru \u00abPrix Goncourt des lyc\u00e9ens\u00bb, o competi\u021bie organizat\u0103 de Fnac \u0219i Ministerul francez al Educa\u021biei, Tineretului \u0219i Sportului, sub patronajul Academiei Goncourt.<\/p>\n\n Madelaine avant l’aube<\/em><\/strong> este un loc ferit de timp. Acest mic c\u0103tun, cunoscut sub numele de Les Mont\u00e9es, este o \u021bar\u0103 \u00een sine pentru gemenele Ambre \u0219i Aelis \u0219i pentru b\u0103tr\u00e2na Rose. Aici, via\u021ba nu a fost niciodat\u0103 u\u0219oar\u0103. Familiile muncesc un p\u0103m\u00e2nt arid care apar\u021bine altora, \u00eendur\u0103 nedreptatea cu din\u021bii \u00eencle\u0219ta\u021bi. Dar a\u0219a a fost \u00eentotdeauna, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00een care apare Madelaine, o feti\u021b\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u0219i \u00eenfometat\u0103 din p\u0103dure. Adoptat\u0103 de familia Mont\u00e9es, Madelaine \u00eei \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu pasiunea, curajul \u0219i vioiciunea ei. Dar \u00een ochii ei exist\u0103 \u00eenc\u0103 o mic\u0103 flac\u0103r\u0103 care nu este \u00een regul\u0103, o mic\u0103 flac\u0103r\u0103 care \u00eentr-o zi va aprinde lumea. \u00cen Madelaine avant l’aube<\/strong>, Sandrine Collette pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii ordinea lucrurilor, sondeaz\u0103 instinctul de revolt\u0103 \u0219i face prin intermediul unei scriituri remarcabile o od\u0103 leg\u0103turilor de familie.<\/em><\/p>\n\n Sandrine Collette, <\/strong>n\u0103scut\u0103 la Paris \u00een 1970, este o personalitate marcant\u0103 a literaturii franceze contemporane. Are un palmares academic str\u0103lucit. \u00a0\u0218i-a f\u0103cut intrarea \u00eentr-un mod remarcabil \u00een lumea literar\u0103 cu primul s\u0103u roman, Des n\u0153uds d’acier<\/em><\/strong>, publicat \u00een 2013 la Editura Deno\u00ebl. Acest thriller psihologic, care spune povestea unui b\u0103rbat \u00eentemni\u021bat \u0219i torturat de doi fra\u021bi, a c\u00e2\u0219tigat \u00abGrand Prix de litt\u00e9rature polici\u00e8re\u00bb \u0219i \u00abPrix litt\u00e9raire des lyc\u00e9ens et apprentis de Bourgogne\u00bb. A continuat cu Un vent de cendres<\/em><\/strong> \u00een 2014, un roman care reviziteaz\u0103 povestea Frumoasa \u0219i Bestia<\/em><\/strong> pe fundalul recoltei de struguri din Champagne. \u00cen 2016, a publicat Il reste la poussi\u00e8re<\/em><\/strong>, care i-a adus \u00abPremiul Landerneau\u00bb pentru Thriller. Cel de-al optulea roman al s\u0103u, Et toujours les for\u00eats<\/em><\/strong>, o oper\u0103 de fic\u021biune post-apocaliptic\u0103, a c\u00e2\u0219tigat \u00abPrix de La Closerie des Lilas\u00bb, \u00abPrix Amerigo Vespucci\u00bb \u0219i \u00abGrand Prix RTL Lire\u00bb \u00een 2020.<\/p>\n\n Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se num\u0103r\u0103 On \u00e9tait des loups<\/em><\/strong>, publicat\u0103 \u00een 2022, pentru care a c\u00e2\u0219tigat \u00abPrix Jean Giono\u00bb \u0219i \u00abPrix Renaudot des Lyc\u00e9ens\u00bb.<\/p>\n\n Sandrine Collette este o autoare ale c\u0103rei pove\u0219ti captivante \u0219i personaje complexe, combinate cu talentul s\u0103u literar, au pozi\u021bionat-o ca figur\u0103 marcant\u0103 \u00een literatura contemporan\u0103.<\/p>\n\n \u25cf<\/em><\/strong> Houris<\/em> (Gallimard, 2024)<\/strong> este un roman care exploreaz\u0103 temele religiei, libert\u0103\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bii. Romanul a fost apreciat de critici pentru profunzimea \u0219i originalitatea sa. Daoud continu\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u021bie probleme existen\u021biale \u0219i ale societ\u0103\u021bii, oferind cititorilor s\u0103i o reflec\u021bie profund\u0103 asupra lumii contemporane. Romanul a fost selectat \u00een 2024 pentru \u00abPrix Goncourt des lyc\u00e9ens\u00bb, o competi\u021bie organizat\u0103 de Fnac \u0219i Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale, Tineretului \u0219i Sportului, sub patronajul Academiei Goncourt. Kamel Daoud este cunoscut, de asemenea, pentru pozi\u021bia curajoas\u0103 pe care a adoptat-o cu privire la subiecte sensibile precum religia \u0219i politica din Algeria. \u00cen ciuda obstacolelor, el continu\u0103 s\u0103 apere libertatea de exprimare \u0219i s\u0103 promoveze dialogul deschis. Ast\u0103zi, Kamel Daoud este o voce important\u0103 \u00een literatura contemporan\u0103 de limb\u0103 francez\u0103. El \u00eentruchipeaz\u0103 angajamentul intelectual \u0219i rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba opresiunii, f\u0103c\u00e2nd din el o figur\u0103 emblematic\u0103 \u00een literatur\u0103 \u0219i jurnalism.<\/p>\n\n \u201eEu sunt adev\u0103rata urm\u0103, cea mai solid\u0103 dovad\u0103 a tot ceea ce am tr\u0103it \u00een zece ani \u00een Algeria. Ascund istoria unui \u00eentreg r\u0103zboi, \u00eenscris\u0103 pe pielea mea \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd eram copil\u201d.<\/em><\/p>\n\n Aube este o t\u00e2n\u0103r\u0103 algerian\u0103 care trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103, pe care nu l-a tr\u0103it, \u0219i s\u0103 uite r\u0103zboiul civil din anii 1990, pe care l-a tr\u0103it chiar ea. Tragedia ei este marcat\u0103 pe corp: o cicatrice pe g\u00e2t \u0219i corzile vocale distruse. Mut\u0103, viseaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seasc\u0103 vocea. Singura persoan\u0103 c\u0103reia \u00eei poate spune povestea ei este fiica din p\u00e2ntecele ei. Dar are ea dreptul s\u0103 p\u0103streze acest copil? Este posibil s\u0103 dai via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd aproape \u021bi-a fost smuls\u0103? \u00centr-o \u021bar\u0103 care a adoptat legi care pedepsesc pe oricine men\u021bioneaz\u0103 r\u0103zboiul civil, Aube decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een satul ei natal, unde a \u00eenceput totul \u0219i unde mor\u021bii i-ar putea r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri.<\/em><\/p>\n\n Kamel Daoud, n\u0103scut \u00een 1970 \u00een Mesra, Algeria, este un scriitor \u0219i jurnalist algerian francofon. \u00cen 1994, Kamel Daoud \u0219i-a \u00eenceput cariera jurnalistic\u0103 la Quotidien d’Oran<\/em>, un ziar algerian de limb\u0103 francez\u0103. Trei ani mai t\u00e2rziu, a publicat acolo prima sa rubric\u0103, intitulat\u0103 \u201eRaina raikoum\u201d (\u201eOpinia noastr\u0103, opinia voastr\u0103\u201d). A devenit redactor-\u0219ef al ziarului \u0219i timp de opt ani s-a bucurat de o mare libertate de exprimare, \u00een ciuda constr\u00e2ngerilor politice \u0219i sociale. \u00cen paralel cu cariera sa de jurnalist, Kamel Daoud a \u00eenceput s\u0103 scrie.<\/p>\n\n Primul s\u0103u roman, Meursault, contre-enqu\u00eate<\/em><\/strong> (2013), este o rescriere a celebrului L’\u00c9tranger<\/em> al lui Albert Camus, v\u0103zut din punctul de vedere al arabului anonim ucis de Meursault. Acest roman i-a adus \u00abPrix Goncourt du premier roman\u00bb \u00een 2015, precum \u0219i \u00abPrix Fran\u00e7ois-Mauriac\u00bb \u0219i \u00abPrix des cinq continents de la Francophonie\u00bb.<\/p>\n\n \u25cf <\/em><\/strong>\u00a0Jacaranda<\/em> <\/strong>a ap\u0103rut la Editura Grasset \u00een 2024. Cartea exploreaz\u0103 istoria Rwandei prin intermediul a patru genera\u021bii \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 str\u0103pung\u0103 t\u0103cerile \u021b\u0103rii dup\u0103 genocidul Tutsi. Acest roman a fost nominalizat \u0219i la \u00abPrix du Roman Fnac 2024\u00bb \u0219i este considerat un text puternic \u0219i necesar. Cariera sa atipic\u0103 \u0219i capacitatea sa de a exprima emo\u021biile exilului fac din el un artist complet, a c\u0103rui voce rezoneaz\u0103 mult dincolo de grani\u021be.\u00a0<\/p>\n\n Ce secrete ascunde umbra jacarandei, copacul preferat al Stellei? Prietenului ei Milan \u00eei va lua ani de zile s\u0103 afle. Ani pentru a str\u0103punge t\u0103cerile din Rwanda, devastat\u0103 dup\u0103 genocidul Tutsi. Red\u00e2nd glas celor care au disp\u0103rut, tinerii vor sc\u0103pa de singur\u0103tate. \u0218i \u00ee\u0219i vor g\u0103si lini\u0219tea pe malurile magnifice ale lacului Kivu.<\/em><\/p>\n\n De-a lungul a patru genera\u021bii, cu bl\u00e2nde\u021bea sa unic\u0103, Ga\u00ebl Faye ne spune povestea teribil\u0103 a unei \u021b\u0103ri care \u00eencearc\u0103, \u00een ciuda tuturor, s\u0103 dialogheze \u0219i s\u0103 ierte. Ca un copac aflat \u00eentre \u00eentuneric \u0219i lumin\u0103, Jacaranda celebreaz\u0103 umanitatea, paradoxal\u0103, iubitoare \u0219i vie.<\/em><\/p>\n\n Ga\u00ebl Faye s-a n\u0103scut la 6 august 1982 \u00een Bujumbura, Burundi. Mama sa este rwandez\u0103, refugiat\u0103 \u00een Burundi dup\u0103 primele valuri de persecu\u021bii \u00eempotriva Tutsi \u00een urma Revolu\u021biei din 1959, iar tat\u0103l s\u0103u este francez.<\/p>\n\n La v\u00e2rsta de treisprezece ani, \u00een urma izbucnirii R\u0103zboiului Civil \u00een Burundi \u00een 1993 \u0219i a genocidului Tutsi \u00een Rwanda \u00een 1994, Ga\u00ebl Faye a fugit din \u021bara sa natal\u0103 \u00een Fran\u021ba. \u00censcris pe listele de repatriere, el a ajuns \u00een Fran\u021ba \u00eempreun\u0103 cu sora sa \u00een aprilie 1995. Dup\u0103 ce a stat la o familie adoptiv\u0103 \u00een apropiere de Oyonnax, a fost reunit cu mama sa la Versailles. \u00cen timpul adolescen\u021bei a descoperit rap-ul \u0219i hip-hop-ul, g\u0103sind \u00een muzic\u0103 o modalitate de a-\u0219i exprima durerea exilului \u0219i de a se reconstrui dup\u0103 ce \u0219i-a pierdut orientarea.<\/p>\n\n A studiat la Liceul Jules-Ferry din Versailles, apoi a ob\u021binut un masterat \u00een finan\u021be la \u00c9cole Nationale d’Assurance (ENAss) \u0219i a lucrat la Londra pentru un fond de investi\u021bii. A p\u0103r\u0103sit \u00eens\u0103 City-ul londonez pentru a se dedica scrisului \u0219i muzicii. A format grupul Milk Coffee and Sugar<\/em> cu Edgar Sekloka. Au lansat un album \u00een 2009, care a fost numit \u201edescoperirea anului\u201d la Festivalul Printemps de Bourges \u00een 2011. \u00cen 2013, primul s\u0103u album solo, Pili Pili sur un croissant au beurre<\/em>, a fost lansat la casa de discuri Motown France. Albumul, \u00eenregistrat \u00eentre Paris \u0219i Bujumbura, a c\u00e2\u0219tigat \u00abPrix Charles-Cros des lyc\u00e9ens de la nouvelle chanson francophone\u00bb.<\/p>\n\n Pe l\u00e2ng\u0103 cariera sa muzical\u0103, Ga\u00ebl Faye s-a bucurat de un mare succes literar cu primul s\u0103u roman, Petit pays<\/em><\/strong>, care a c\u00e2\u0219tigat \u00abPrix Goncourt des lyc\u00e9ens\u00bb \u0219i \u00abPrix du roman Fnac\u00bb \u00een 2016.<\/p>\n\n \u25cf <\/em><\/strong>\u00a0Archipels<\/em> (L’Olivier, 2024) <\/strong>abordeaz\u0103temele explor\u0103rii \u0219i memoriei \u0219i ilustreaz\u0103 perfect stilul narativ unic al autoarei, care \u00eembin\u0103 fic\u021biunea \u0219i realitatea. Publicat\u0103 \u00een 2024, aceast\u0103 carte este o reflec\u021bie poetic\u0103 asupra memoriei \u0219i a leg\u0103turilor familiale. Anul acesta cartea a fost preselectat\u0103 \u0219i pentru \u00abPrix Goncourt des lyc\u00e9ens\u00bb, un concurs organizat de Fnac \u0219i Ministerul francez al Educa\u021biei, Tineretului \u0219i Sportului, sub patronajul Academiei Goncourt.\u00a0<\/p>\n\n \u201eExist\u0103 o insul\u0103 la marginea Louisianei care poart\u0103 numele tat\u0103lui meu \u0219i care, \u00een fiecare zi, se scufund\u0103 un pic mai mult sub ap\u0103\u201d<\/em><\/p>\n\n A fost nevoie ca mintea ei s\u0103 se r\u0103t\u0103ceasc\u0103 pe Insula Jean-Charles pentru ca, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu tat\u0103l ei. Cine este acest b\u0103rbat cu o prezen\u021b\u0103 t\u0103cut\u0103, cu cuvinte rare, care pretinde c\u0103 nu-\u0219i aminte\u0219te nimic? Pentru a afla, se lanseaz\u0103 \u00eentr-un proiect singular: s\u0103-i redea amintirile, s\u0103 le readuc\u0103 la via\u021b\u0103 \u00een obiecte \u0219i peisaje. Primul loc de explorat este atelierul \u00een care a adunat tot felul de curiozit\u0103\u021bi, urme care alimenteaz\u0103 ancheta asupra acestui mister al proximit\u0103\u021bii: trecerea timpului \u0219i marile necunoscute care r\u0103m\u00e2n adesea p\u0103rin\u021bii no\u0219tri. Prin intermediul acestei geografii intime, H\u00e9l\u00e8ne Gaudy exploreaz\u0103 ceea ce se transmite \u00een t\u0103cere, oferindu-i tat\u0103lui s\u0103u speran\u021ba unui loc insubmersibil, iar cititorilor, un text sensibil, de o mare frumuse\u021be.<\/em><\/p>\n\n H\u00e9l\u00e8ne Gaudy, n\u0103scut\u0103 la Paris \u00een 1979, este o scriitoare francez\u0103 al c\u0103rei parcurs este marcat de o solid\u0103 formare artistic\u0103 \u0219i de o carier\u0103 literar\u0103 variat\u0103.<\/p>\n\n A studiat la \u00c9cole nationale sup\u00e9rieure des arts appliqu\u00e9s et des m\u00e9tiers d’art, apoi la \u00c9cole sup\u00e9rieure des arts d\u00e9coratifs din Strasbourg. Acolo a prezentat un proiect de diplom\u0103 atipic: primul s\u0103u roman, Vues sur la mer<\/em><\/strong>, care a fost publicat de Impressions nouvelles<\/em> \u0219i inclus \u00een a doua selec\u021bie pentru \u00abPrix M\u00e9dicis\u00bb \u00een 2006.<\/p>\n\n \u00cen plan profesional, H\u00e9l\u00e8ne Gaudy este implicat\u0103 \u00een diverse proiecte editoriale \u0219i artistice. S-a al\u0103turat colectivului \u201eInculte\u201d, un grup de scriitori, editori \u0219i filosofi, \u0219i joac\u0103 un rol activ \u00een revista cu acela\u0219i nume. Public\u0103, de asemenea, c\u0103r\u021bi pentru tineri, care combin\u0103 adesea text \u0219i imagini, o combina\u021bie care reflect\u0103 formarea sa ini\u021bial\u0103 \u00een artele vizuale.<\/p>\n\n Lucr\u0103rile sale literare, cum sunt Une \u00eele, une forteresse<\/em><\/strong> (2016), Plein hiver<\/em><\/strong> (2019) \u0219i Un monde sans rivage<\/em><\/strong> (2021) atest\u0103 interesul lui H\u00e9l\u00e8ne Gaudyei pentru locuri \u0219i influen\u021ba lor asupra nara\u021biunilor, precum \u0219i capacitatea de a crea atmosfere imersive \u0219i poetice. Angajamentul ei nu se limiteaz\u0103 la scris. H\u00e9l\u00e8ne Gaudy organizeaz\u0103 ateliere de scriere creativ\u0103 pentru un public variat, inclusiv pacien\u021bi, migran\u021bi, elevi \u0219i reziden\u021bi ai caselor de b\u0103tr\u00e2ni. H\u00e9l\u00e8ne Gaudy \u00ee\u0219i \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u00een permanen\u021b\u0103 lucr\u0103rile \u0219i \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te pasiunea pentru literatur\u0103 \u0219i art\u0103 cu un public tot mai larg.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe 22 octombrie, membrii Academiei Goncourt au anun\u021bat, printr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 care a avut loc la Bucure\u0219ti, numele celor patru romane ale celei de-a treia etape de selec\u021bie, romanele finaliste anul acesta la Premiul Goncourt. Este vorba despre: Madelaine avant l\u2019aube de Sandrine Collette (J.-C. Latt\u00e8s), Houris de Kamel Daoud (Gallimard), Jacarandade Gael Faye […]<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":10295,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[99],"tags":[],"class_list":["post-10297","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-agenda"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10297","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10297"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10297\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10298,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10297\/revisions\/10298"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}