{"id":7500,"date":"2023-12-12T15:35:06","date_gmt":"2023-12-12T15:35:06","guid":{"rendered":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/?p=7500"},"modified":"2023-12-12T15:35:07","modified_gmt":"2023-12-12T15:35:07","slug":"arta-si-identitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/arta-si-identitate\/","title":{"rendered":"Art\u0103 \u0219i identitate"},"content":{"rendered":"\n<p><strong><em>Art\u0103 \u0219i identitate<\/em><\/strong>. <strong><em>Perspective rome, sinti, manouche \u00een artele vizuale<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Institutul Francez din Rom\u00e2nia are onoarea de a prezenta discu\u021bia <strong><em>Art\u0103 \u0219i identitate. Perspective rome, sinti, manouche \u00een artele vizuale<\/em><\/strong>, care va avea loc pe 14 decembrie la ora 18:30 \u00een Atriumul Institutului Francez (Bulevardul Dacia 77).<\/p>\n\n\n\n<p>Evenimentul este o oportunitate de a explora \u00een profunzime felul \u00een care apartenen\u021ba la etnia rom\u0103 transpare (sau nu) \u00een operele arti\u0219tilor, vorbind \u00een acela\u0219i timp despre marginalizarea istoric\u0103 a romilor, despre rezilien\u021b\u0103 \u0219i despre provoc\u0103rile pe care arti\u0219tii romi le \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een lumea artei.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 o istorie s\u00e2ngeroas\u0103, ale c\u0103rei repercusiuni se simt \u00eenc\u0103 \u00een felul \u00een care interac\u021bion\u0103m unii cu ceilal\u021bi, urmeaz\u0103 un lung proces de recuperare, \u00een cadrul c\u0103ruia arta poate ac\u021biona ca un limbaj comun. De aceea ne propunem s\u0103 cre\u0103m un spa\u021biu pentru a discuta despre ce \u00eei reprezint\u0103 pe arti\u0219tii romi, dincolo de stereotipuri.<\/p>\n\n\n\n<p>Discu\u021bia, moderat\u0103 de artista \u0219i curatoarea <strong>Ilina Schileru,<\/strong> se va deschide c\u0103tre subiecte ce apar\u021bin unor realit\u0103\u021bi artistice, sociale \u0219i politice diferite. <strong>Elora Weill-Engerer<\/strong>, curatoare \u0219i istoric de art\u0103 din Fran\u021ba, cerceteaz\u0103 felul \u00een care este construit\u0103 identitatea politic\u0103 rom\u0103 \u00een arta contemporan\u0103 va prezenta concluziile proiectului s\u0103u de cercetare \u201eIdentit\u0103\u021bi rome \u00een arta contemporan\u0103\u201d, pentru care a c\u00e2\u0219tigat premiul AICA-France 2023. Iar pentru a avea o viziune mai detaliat\u0103 asupra&nbsp; asupra scenei artistice din Rom\u00e2nia, vor fi al\u0103turi de noi patru dintre cei mai aprecia\u021bi arti\u0219ti contemporani din diferite genera\u021bii: <strong>Eugen Raportoru, Marian Petre, Mihaela C\u00eempeanu <\/strong>\u0219i<strong> Denis Nanciu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Art\u0103 \u0219i identitate <\/em><\/strong>face parte din demersul Institutului Francez din Rom\u00e2nia de a aduce \u00een lumin\u0103 vocile diferitelor categorii de arti\u0219ti. Discu\u021bia se adreseaz\u0103 tuturor celor care sunt interesa\u021bi de arta contemporan\u0103, de reprezentare \u0219i reprezentativitate, de discursul cultural. Este ocazia de a discuta despre simboluri identificabile, despre controversele prezentului \u0219i despre proiec\u021biile c\u0103tre viitor.<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Eugen Raportoru<\/strong> a \u00eenceput, \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 12 ani, s\u0103 \u00ee\u0219i cultive voca\u021bia pentru pictur\u0103 la Liceul de Arte Plastice \u201eNicolae Tonitza\u201d. La v\u00e2rsta de doar 14 ani, artistul a avut deja prima sa expozi\u021bie \u00een care a expus 30 de lucr\u0103ri. A lucrat ulterior ca zugrav, dar pasiunea sa l-a determinat s\u0103 urmeze cursurile Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Arte din Bucure\u0219ti. Ast\u0103zi este unul dintre cei mai activi arti\u0219ti vizuali rom\u00e2ni ai genera\u021biei sale. Expozi\u021bia sa \u201eR\u0103pirea din Serai\u201d, curatoriat\u0103 de Ilina Schileru, a fost prezentat\u0103 \u00een cadrul Bienalei de Art\u0103 de la Vene\u021bia \u00een 2022. La numai dou\u0103 luni distan\u021b\u0103, pe 13 iulie, deschide la Muzeul Na\u021bional la \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n expozi\u021bia despre deportarea romilor, \u201eGelem, Gelem, Samudaripen\u201d, curatoriat\u0103 de C\u0103t\u0103lina Olteanu, iar \u00een prezent are deschis\u0103 o expozi\u021bie personal\u0103 \u201eEugen Raportoru. Patrimoniu\u201d, \u00een Sala de Marumur\u0103 la parterul MNAC Bucure\u0219ti, curatoriat\u0103 de C\u0103lin Dan.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Marian Petre <\/strong>s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de fierari \u00een Dr\u0103g\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul Olt. A absolvit liceul de art\u0103 din Craiova \u0219i Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d (UNARTE). Unul dintre cei mai importan\u021bi sculptori ai genera\u021biei sale, Marian Petre lucreaz\u0103 cu predilec\u021bie metalul \u0219i lemnul. Lucr\u0103rile sale vorbesc despre etnia rom\u0103, dar mai ales despre iubire, despre suferin\u021b\u0103, despre sacrificiu.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Mihaela Ionela C\u00eempeanu<\/strong> s-a n\u0103scut la B\u0103ile\u0219ti, \u00een sud-vestul Rom\u00e2niei. Dup\u0103 absolvirea Liceului de Arte din Craiova, \u00een 1999, a urmat un curs de administra\u021bie public\u0103 \u0219i s-a mutat la Bucure\u0219ti, unde s-a specializat \u00een fotografie de pres\u0103. Ulterior, a lucrat la ziarul \u201eCurierul Na\u021bional\u201d, \u0219i ca pictori\u021b\u0103 la studiourile de film Buftea. A absolvit Facultatea de Sculptur\u0103 din cadrul UNARTE Bucure\u0219ti. Lucr\u0103rile ei au fost prezentate \u00een expozi\u021bia \u201eParadisul pierdut\u201d din Pavilionul I Roma, curatoriat\u0103 de Timea Junghaus pentru Bienala de art\u0103 din Vene\u021bia, \u00een 2007.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Denis Nanciu<\/strong> a absolvit Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte Bucure\u0219ti, sec\u021bia de&nbsp; Ceramic\u0103, Sticl\u0103, Metal. Este un artist multidisciplinar care picteaz\u0103, sculpteaz\u0103 \u0219i experimenteaz\u0103 cu o mare diversitate de medii \u0219i materiale &#8211; lucreaz\u0103 cu sticla \u0219i metalul, creeaz\u0103 obiecte de art\u0103, dar \u0219i bijuterii, mobilier, corpuri de iluminat.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Elora Weill-Engerer<\/strong> este absolvent\u0103 a \u00c9cole du Louvre \u0219i a Universit\u0103\u021bilor Paris IV \u0219i Paris I, doctorand\u0103 \u00een istoria artei, autor \u0219i membru al AICA (Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Criticilor de Art\u0103), curator independent \u0219i membru al C-E-A (Commissaires d&#8217;exposition associ\u00e9s). Este, de asemenea, membr\u0103 activ\u0103 a polului de mentorat al asocia\u021biei Contemporaine, care lupt\u0103 \u00eempotriva inegalit\u0103\u021bilor de gen \u00een arta contemporan\u0103. Dup\u0103 trei ani ca manager de galerie la galeria ETC, \u0219i-a dezvoltat cercet\u0103rile sub forma unui dialog \u00eentre perioadele istorice, din secolul al XVIII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate. \u00cen prezent, preg\u0103te\u0219te o tez\u0103 de doctorat \u00een istoria artei despre construc\u021bia identit\u0103\u021bii politice a romilor \u00een arta contemporan\u0103, \u0219i pred\u0103 la Paris I-Sorbonne \u0219i la Ecole du Louvre.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ilina Schileru<\/strong> este artist\u0103, curatoare \u0219i manager cultural. Are un masterat \u00een grafic\u0103 la Universitatea de Arte din Bucure\u0219ti \u0219i \u00een prezent este masterand\u0103 la Univeritatea Bucure\u0219ti \u0219i EHESS (\u0218coala Superioar\u0103 de \u00cenalte Studii \u00een \u0218tiin\u021be Sociale din Paris). \u00cen 2011 a creat EBienale \u00een asociere cu Festivalul \u0219i Concursul Interna\u021bional George Enescu, care a durat 3 edi\u021bii. \u00cencep\u00e2nd cu 2021 este coordonatoarea programului MNTRplusC, un program de art\u0103 contemporan\u0103 \u0219i dialog social, coordonat \u00een sistem artist-run autonom \u00een spa\u021biul \u0219i sub egida Muzeului Na\u021bional al \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n, \u00eencep\u00e2nd din aprilie 2021, unde propune publicului expozi\u021bii \u0219i ac\u021biuni pe teme legate de inclusivitate \u0219i responsabilitate social\u0103. \u00cen 2022 fost curatoarea evenimentului colateral pentru reprezentarea rom\u0103 la cea de-a 59-a edi\u021bie a Bienalei de la Vene\u021bia, organizat\u0103 de ERIAC (Institutul European pentru Art\u0103 \u0219i Cultur\u0103 a Romilor) \u0219i coordonatoarea expozi\u021biei \u201eGelem, Gelem, Samudaripen\u201d, deschis\u0103 ulterior la MN\u021aR Bucure\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Art\u0103 \u0219i identitate. Perspective rome, sinti, manouche \u00een artele vizuale Institutul Francez din Rom\u00e2nia are onoarea de a prezenta discu\u021bia Art\u0103 \u0219i identitate. Perspective rome, sinti, manouche \u00een artele vizuale, care va avea loc pe 14 decembrie la ora 18:30 \u00een Atriumul Institutului Francez (Bulevardul Dacia 77). Evenimentul este o oportunitate de a explora \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7501,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[229],"tags":[270,384,385,382,381],"class_list":["post-7500","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","tag-arta","tag-arta-contemporana","tag-arte-vizuale","tag-masa-rotunda","tag-roma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7500","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7500"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7500\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7503,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7500\/revisions\/7503"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7500"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7500"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7500"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}