{"id":6734,"date":"2024-09-09T10:35:52","date_gmt":"2024-09-09T10:35:52","guid":{"rendered":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/invitati-2-2\/"},"modified":"2024-09-18T08:40:41","modified_gmt":"2024-09-18T08:40:41","slug":"invitati-2-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/invitati-2-2\/","title":{"rendered":"Invita\u021bi"},"content":{"rendered":"\n

Curatorii edi\u021biei a IV-a a Nop\u021bii Filosofiei<\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

L\u00e9on Wisznia <\/strong><\/p>\nAre studii \u00een economie \u0219i filosofie \u0219i a lucrat \u00een domeniul editorial \u0219i jurnalistic.
L\u00e9on Wisznia, din Paris, \u0219i Gilbert Glasman, tot din Paris, sunt creatorii \u0219i organizatorii Cit\u00e9Philo, un eveniment desf\u0103\u0219urat la Lille. Cit\u00e9Philo a mobilizat aproape dou\u0103 sute de vorbitori; a \u021binut \u00eentre cincizeci \u0219i \u0219aizeci de conferin\u021be, c\u00e2te trei-cinci pe zi, atr\u0103g\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cincisprezece mii de persoane; a umplut vitrinele libr\u0103riilor cu lucr\u0103ri despre \u0219tiin\u021bele umane.
Scenarist de benzi desenate.
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Cornel-Florin Moraru<\/strong><\/p>\nEste doctor \u00een filosofie, conferen\u021biar la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte din Bucure\u0219ti, unde pred\u0103 filosofia artei, estetic\u0103, istoria filosofiei \u0219i etic\u0103 academic\u0103, fiind directorul departamentului \u201eTeorie \u0219i Cercetare\u201d. Acesta este realizatorul singurei emisiuni dedicate filosofiei din peisajul radiofonic rom\u00e2nesc : Izvoare de filosofie, difuzat\u0103 de Radio Rom\u00e2nia Cultural.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Invita\u021bi<\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Cynthia Fleury<\/strong><\/p>\nProfesoar\u0103 de \u0219tiin\u021be umaniste la Conservatoire national des arts et m\u00e9tiers \u0219i profesor asociat la \u00c9cole nationale sup\u00e9rieure des mines de Paris, ea de\u021bine, de asemenea, catedra de filosofie la Spitalul Sainte-Anne din cadrul Grupului de spitale universitare de psihiatrie \u0219i neuro\u0219tiin\u021b\u0103 din Paris \u0219i este membr\u0103 a consiliului de administra\u021bie al ONG-ului Sant\u00e9 Diab\u00e8te. 
Anterior a predat filosofia politic\u0103 (\u00een calitate de cercet\u0103tor \u0219i profesor asociat) la Universitatea American\u0103 din Paris \u0219i a fost cercet\u0103toare la Muzeul Na\u021bional de Istorie natural\u0103.

\u00a9AFP – JULIEN DE ROSA<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Michel Agier<\/strong><\/p>\nAntropolog, director de studii la \u00c9cole des Hautes \u00c9tudes en Sciences Sociales (EHESS), unde este membru al Centre d’\u00e9tudes des mouvements sociaux (CEMS), \u0219i director emerit de cercetare la Institut de Recherche pour le D\u00e9veloppement (IRD). Dup\u0103 cercet\u0103ri \u00een domeniul antropologiei urbane \u0219i al studiilor rasiale \u0219i etnice \u00een Africa, Brazilia \u0219i Columbia, din 2000 a condus \u0219i coordonat cercet\u0103ri de teren \u00een Africa \u0219i Europa privind situa\u021biile de frontier\u0103, taberele de refugia\u021bi \u0219i condi\u021bia migrantului.

\u00a9Laia Serch Nuvol
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

S\u00eenziana Ravini<\/strong><\/p>\nA ob\u021binut masterate la Universitatea din G\u00f6teborg \u00een literatura francez\u0103, \u00een literatura german\u0103 \u0219i \u00een istoria artei. \u0218i-a dat doctoratul la Universitatea din Heidelberg cu o analiz\u0103 filosofic\u0103 asupra operelor lui Goethe. A lucrat la Centre Pompidou ca cercet\u0103tor despre arta contemporan\u0103 din \u021b\u0103rile Europei de Est. A fost timp de \u0219apte ani ma\u00eetre de conf\u00e9rence<\/em> la Universitatea Sorbonne 1 Pantheon din Paris unde a predat estetica, naratologia \u0219i filosofia artei moderne \u0219i a literaturii. Este psihanalist la H\u00f4pital Piti\u00e9 Salp\u00eatri\u00e8re din Paris \u0219i are cabinet particular, e secretar adjunct la Ariane-Paris \u0219i co-redactor-\u0219ef la Paletten Art Journal<\/em> din Suedia.
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Dominique Bourel<\/strong><\/p>\nDirector de cercetare la CNRS Centrul Roland Mousnier, Sorbona.
Specialist \u00een istoria g\u00e2ndirii evreie\u0219ti germane, autor al unei biografii a lui Mendelssohn \u0219i Buber. Membru al Academiei Franco-Germane \u0219i fost director al Centrului francez de cercetare din Ierusalim. Fost \u201eprofesor Walter Benjamin\u201d la Universitatea Humboldt (Berlin).

\u00a9Saragoussi
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

St\u00e9phane Madelrieux<\/strong><\/p>\nProfesor de filosofie la Universitatea Jean Moulin Lyon 3. Fost student la Ecole Normale Sup\u00e9rieure de Paris \u0219i membru de onoare al Institutului Universitar din France, este specialist \u00een filosofia pragmatist\u0103 american\u0103 \u0219i \u00een filosofia francez\u0103 contemporan\u0103. Este autorul volumului William James. L’attitude empiriste<\/em> (Paris, PUF, 2008), Bergson et James. Cent ans apr\u00e8s<\/em> (Paris, PUF, 2011), La philosophie de John Dewey<\/em> (Vrin, 2016) \u0219i mai recent Philosophie des exp\u00e9riences radicales<\/em> (Le Seuil, 2022) \u0219i La philosophie comme attitude<\/em> (PUF, 2023).

\u00a9 Astrid di Crollalanza<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Bogdan Ghiu<\/strong><\/p>\nPoet, eseist, jurnalist, traduc\u0103tor, s-a n\u0103scut la 5 iulie 1958, la Bucure\u015fti. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103-francez\u0103 (1978-1982), conform „Dic\u0163ionarului general al literaturii rom\u00e2ne”, ap\u0103rut sub egida Academiei Rom\u00e2ne (Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2005). \u00cen 1992 a sus\u0163inut, la Paris, o tez\u0103 de doctorat sub \u00eendrumarea lui Jacques Derrida.
Nume de marc\u0103 al promo\u0163iei literare ’80, Bogdan Ghiu s-a afirmat \u00een „Cenaclul de Luni” al Facult\u0103\u0163ii de Filologie din Bucure\u015fti, condus de Nicolae Manolescu.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Theodor Paleologu<\/strong><\/p>\nFost elev al Ecole Normale Sup\u00e9rieure, a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbonne \u015fi este doctor \u00een filozofie politic\u0103 al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales \u015fi al Universit\u0103\u0163ii din M\u00fcnchen. A fost fellow la Harvard, Notre Dame \u015fi Wissenschaftskolleg zu Berlin, a predat la Boston College, Deep Springs College, European College of Liberal Arts de la Berlin \u015fi Universitatea din Copenhaga. A fost ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Danemarca \u015fi Islanda \u015fi Ministru al Culturii. \u00cen prezent este pre\u0219edintele Funda\u021biei Paleologu.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Ciprian Mihali<\/strong><\/p>\nA terminat Filosofia la Cluj \u00een 1992. \u00cen 2000 a devenit doctor \u00een filosofie al Universit\u0103\u021bilor din Cluj \u0219i Strasbourg. Pred\u0103 din 1992 la Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d \u0219i a fost profesor invitat la numeroase universit\u0103\u021bi europene. Este directorul Departamentului de Filosofie \u0219i conduce doctorate la \u0218coala doctoral\u0103 de Filosofie a UBB. \u00centre 2012 \u0219i 2016 a fost ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Senegal \u0219i \u00een alte \u0219apte state din Africa de Vest. Din 2016 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 a fost director pentru Europa de Vest, la Bruxelles, al Agen\u021biei Universitare a Francofoniei. Autor a nou\u0103 c\u0103r\u021bi individuale \u0219i coordonator pentru nou\u0103 volume colective, a tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 peste 25 de lucr\u0103ri de filosofie. A fost recompensat de statul francez cu Palmele academice (2012) \u0219i de Academia Rom\u00e2n\u0103 cu Premiul Nicolae Titulescu pentru excelen\u021b\u0103 \u00een Diploma\u021bie (2017). Ultimele lui c\u0103r\u021bi sunt Om precar, om suveran. Rostul filosofiei \u00een societatea digital\u0103<\/em> (Trei, 2023) \u0219i Dic\u021bionar ilustrat de educa\u021bie social\u0103<\/em> (Humanitas, 2023).<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Constantin Flondor<\/strong><\/p>\nN\u0103scut \u00een 1936 la Cern\u0103u\u021bi-Bucovina \u00een Ucraina, a studiat la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u0219ti. \u00cen 1966, a co-fondat Grupul 1+1+1 format din trei arti\u0219ti. Acesta va fi primul grup de art\u0103 experimental\u0103 din Rom\u00e2nia, cunoscut sub numele de Sigma \u00eencep\u00e2nd cu 1970. Experimentele lor cinetice folosind fotografia \u0219i filmele i-au determinat pe membrii grupului s\u0103 \u201eredescopere\u201d o abordare intens expresiv\u0103 a picturii \u00een jurul anului 1978. Din 1991, pred\u0103 la Universitatea de Vest din Timi\u0219oara, unde a dezvoltat o metodologie progresiv\u0103 de pedagogie a artei.
Este interesat \u00een principal de studiul elementelor primare – aerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, ceea ce l-a condus la o serie de desene de mari dimensiuni, parte a unei \u00een\u021belegeri globale, integrative a lumii. At\u00e2t lucr\u0103rile sale solo, c\u00e2t \u0219i proiectele colaborative au fost influen\u021bate \u00een mod semnificativ de constructivism \u0219i \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een algoritm, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare element al unei lucr\u0103ri era, de asemenea, un bit de date.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Claudiu Mesaro\u0219<\/strong><\/p>\nConferen\u021biar abilitat \u00een domeniul Filosofiei la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Filosofie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii din Universitatea de Vest, Timi\u0219oara. Pred\u0103 Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Platonism, Filosofia lui R. Descartes, Istoriografie filosofic\u0103, Introducere \u00een imagologie. 
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Mihai Cernea<\/strong><\/p>\nPred\u0103 filosofie, estetic\u0103 \u0219i psihologie social\u0103 \u00een cadrul ASE Bucure\u0219ti \u0219i este membru al CCEA \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Printre subiectele sale de cercetare se num\u0103r\u0103 filosofia \u0219tiin\u021bei, etica aplicat\u0103 \u0219i rela\u021bia dintre filosofie \u0219i cultura popular\u0103. 
<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Drago\u0219 Grusea<\/strong><\/p>\nLector la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte din Bucure\u0219ti. Pred\u0103 cursuri de istoria filosofiei, filosofia artei \u0219i estetic\u0103.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Radu Uszkai<\/strong><\/p>\nAsistent universitar la ASE Bucure\u0219ti unde pred\u0103 Filosofie \u0219i Etic\u0103 \u0219i cercet\u0103tor \u00een cadrul Centrului de Cercetare \u00een Etic\u0103 Aplicat\u0103 unde, de la \u00eenceputul anului 2021, este angajat \u00eentr-un proiect care analizeaz\u0103 problema responsabilit\u0103\u021bii morale \u00een era Inteligen\u021bei Artificiale.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Cristian Iftode<\/strong><\/p>\nConferen\u021biar universitar la Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, pred\u0103 cursuri de etic\u0103, terapie filosofic\u0103, estetic\u0103 \u0219i filosofie contemporan\u0103.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Remus Breazu<\/strong><\/p>\nA ob\u021binut titlul de doctor \u00een filozofie la Universitatea din Bucure\u0219ti \u00een anul 2020. Actualmente, este lector la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte din Bucure\u0219ti, unde pred\u0103 filozofie, cercet\u0103tor la Institutul de Filozofie \u201eAlexandru Dragomir\u201c, unde conduce un proiect despre experien\u021ba nonsensului, \u0219i la Universitatea din Bucure\u0219ti, unde face parte dintr-o echip\u0103 care cerceteaz\u0103 felul \u00een care violen\u021ba se d\u0103 \u00een imagini. Este interesat de teme de metafizic\u0103 \u0219i ontologie, de fenomenologie, hermeneutic\u0103 filozofic\u0103 \u0219i filozofia vechilor greci.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Gabriel Kelemen<\/strong><\/p>\nEste artist \u0219i cercet\u0103tor, precum \u0219i conferen\u021biar \u0219i director al Departamentului de Istoria \u0219i Teoria Artei din cadrul Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara, Rom\u00e2nia. \u00cen 2010 \u0219i-a luat doctoratul la Facultatea de Arte \u0219i Design din cadrul Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara. A petrecut peste 30 de ani cercet\u00e2nd modul \u00een care se formeaz\u0103 undele sta\u021bionare \u00een lichide atunci c\u00e2nd sunt stimulate de frecven\u021be sonore audibile.Lucr\u0103rile sale au fost expuse la nivel interna\u021bional \u0219i publicate \u00een numeroase reviste.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Octavian Repolschi<\/strong><\/p>\nEste lector universitar la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Filosofie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii din UVT. Preocup\u0103rile sale principale sunt legate de teme fundamentale din logica \u0219i filosofia \u0219tiin\u021bei, ontologie, filosofia spa\u021biului \u0219i timpului, filosofia min\u021bii.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Anca Tiurean<\/strong><\/p>\nPsihoterapeut sistemic cu un master \u00een consiliere \u0219i consulta\u021b\u0103 filosofic\u0103, \u00een prezent angajat\u0103 \u00eentr-o cercetare doctoral\u0103 \u00een filosofie la Universitatea de Vest din Timi\u0219oara.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Florin Lobon\u021b<\/strong><\/p>\nEste profesor de filosofie \u0219i conduc\u0103tor de doctorate \u00een filosofie la Departamentul de Filosofie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii al Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara. Este licen\u021biat \u00een filosofie \u0219i istorie al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, de\u021bine un titlu de master al Universit\u0103\u021bii Oxford \u0219i doctorate \u00een filosofie ale Universit\u0103\u021bilor Wales \u0219i Babes-Bolyai. A publicat \u00een domeniile filosofiei istoriei, filosofiei post-Holocaust, consilierii filosofice, istoriei intelectuale \u0219i istoriei filosofiei.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Carina Dragu<\/strong><\/p>\nPsihoterapeut \u0219i medic primar psihiatru la Spitalul Clinic CF Timi\u0219oara.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>
\n
\n

Narcis Georgiu<\/strong><\/p>\nN\u0103scut \u00een vie, Certified Sommelier \u0219i expert \u00een vin la Culinary Institute of America din California, a lucrat 7 ani \u00een Fran\u021ba \u00een restaurante cu stele Michelin iar acum s-a \u00eentors la origini \u00een Reca\u0219, reprezent\u00e2nd a 2-a genera\u021bie.<\/cite><\/blockquote>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Zvika Kfir<\/strong><\/p>\nRabinul Comunit\u0103\u021bii Evreilor din Timi\u0219oara<\/cite><\/blockquote>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Curatorii edi\u021biei a IV-a a Nop\u021bii Filosofiei Invita\u021bi<\/p>\n","protected":false},"author":16,"featured_media":6674,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[429,188],"tags":[],"class_list":["post-6734","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-editia-a-iv-a-2024","category-noaptea-filosofiei"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/users\/16"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6734"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7282,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6734\/revisions\/7282"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6674"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/institutfrancais.ro\/timisoara\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}