Gabriela Moldovan
Gabriela Moldovan este noua curatoare a expozițiilor din La Cave, spațiul de expresie contemporană al Institutului Francez din Cluj.
Ea va coordona trei expoziții în perioada februarie – iunie 2026.

|
Gabriela Moldovan (n. 2000, Satu Mare), trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, este curator independent cu o practică interdisciplinară, la intersecția dintre artă, scenografie și cinematografie. Este interesată de crearea de medii imersive și participative, în care spațiul expozițional devine o scenă vie, un cadru fluid care ghidează vizitatorii printr-o poveste coerentă și reflexivă. Practica sa curatorială este animată de o preocupare vie pentru modul în care spațiul, obiectele și tehnologiile vizuale pot modela percepția și implicarea publicului în raport cu arta contemporană. Gabriela consideră spațiul nu doar un loc de expunere, ci un element activ al discursului artistic, capabil să genereze emoții și conexiuni autentice între public și operă. |
![]() ![]() |
![]() |

Proiectul curatorial pregătit de Gabriela Moldovan pentru La Cave, The Resonance of the Present Self este o explorare a modului în care sinele nostru prezent interacționează cu lumea mediată, cu tehnologia și cu propria percepție. Într-o societate în care timpul petrecut conectat la ecrane ajunge la 6–8 ore pe zi, feed-urile și notificările ne înconjoară constant, oferindu-ne senzația de legătură, dar adesea lăsându-ne cu o percepție fragmentată și o conexiune superficială cu sinele și cu ceilalți.
Seria de trei expoziții investighează exact acest spațiu al rezonanței: momentul în care lumea ne atinge, răspunsul nostru activ și transformarea care se produce prin acumularea experiențelor.
Prima expoziție, Echoes of the Arrival, surprinde primele vibrații ale percepției: lumina, sunetul și materialitatea perturbă simțurile, invitând vizitatorul să simtă cum sinele prezent este trezit de mediul înconjurător.
A doua expoziție, Between Selves, explorează dialogul activ: vizitatorul răspunde la stimuli, interacționează cu spațiul și tehnologia, iar corpul devine partener în procesul de rezonanță.
Ultima expoziție, The After Conversation, evidențiază transformarea: ecourile experiențelor anterioare se acumulează, modelând sinele prezent și invitând la reflecție asupra felului în care ne conectăm cu noi înșine și cu mediul din jur.
Triada conceptuală glitch–transpunere–identificare ghidează întreg parcursul, iar prin lumină, culoare, sunet și materiale interactive, vizitatorul experimentează expozițiile nu doar ca obiecte vizuale, ci ca spații vii care răspund prezenței și participării sale.

