Pensées littéraires – Georges Bataille
La littérature et le Mal, Georges Bataille
(Paris, Gallimard, 1957, 232 pagini)
Teologie a răului. Georges Bataille sintetizează în acest studiu refuzul luminii a opt autori damnați: Emily Brontë, Michelet, Baudelaire, Blake, Sade, Proust, Kafka și Genet.
Analiza literară se constituie ca descriere a genezei răului și, în consecință, a condiției umane în raport cu divinitatea. Omul se află în ipostaza unui revoltat, dar este, deopotrivă, stăpânitor al unui topos nedorit de Demiurg. Artistul se adresează, altfel, unei lumi refuzate. El este creator într-un spațiu pe care divinul nu-l mai revendică, deoarece este însemnat de alteritate.
Pentru acești artiști damnați, frumosul se idealizează în condamnare. De aceea, în acest estetism al viciilor, Lucifer apare în noblețea celui care creează în sens invers, negativ, anulând seninătatea apolinică. Considerat artist prin excelență, acest demiurg al răului transpare ca suveran al unei împărății artificiale. Georges Bataille sintetizează, deci, potențialul creator al categoriilor altcândva repudiate de bunul simț literar în estetismul senzual, înțelepciunea condiției infernale, imoralitatea desăvârșită în extaz, triumful viciului.
Filosofie a răului, această literatură creată din revoltă este cultul care a forțat omul să vadă în adâncurile sale.