Hortus Conclusus – expoziție

Ce reprezintă o grădină? E un spațiu intim unde ne retragem când avem nevoie de liniște? E un loc unde ne conectăm cu natura și ne luăm timp să descoperim plantele și proprietățile lor? Sau poate e un loc unde medităm, citim, creăm și schimbăm idei cu alte persoane?

Hortus Conclusus își propune să activeze spațiul misterios al grădinii Institutului Francez printr-o serie de intervenții artistice, care variază de la instalație la artă textilă și sound. Grădina are o istorie aparte: inițial parc al Vilei Kimmel, se întindea până la canalul Bega, cuprinzând și terenul de alături, care astăzi ține de Vila Internațional (fosta casă de protocol a dictatorului Nicolae Ceaușescu). Alături se află Spitalul de Recuperare și Balneologie, cu o altă grădină care se unește cu cea a Institutului, aducând aminte de rolul inițial al grădinilor, acela de spațiu vindecător, unde erau crescute plantele folosite în diferite tratamente. Astfel, întregul spațiu verde din jurul Institutului Francez a îndeplinit pe parcursul deceniilor funcții ornamentale, recreative, dar și paliative.

Titlul expoziției (grădină împrejmuită, în latină) face trimitere la sensul sacru și profund simbolic pe care îl are grădina pe parcursul istoriei. În strânsă legătură cu dogma creștină, cu multele picturi ilustrând-o pe Fecioara Maria așezată într-o grădină plină de vegetație luxuriantă, înconjurată de un zid gros, hortus conclusus este însă o structură ce transcende apartenența religioasă și poziționarea geografică. Atât în tradiția vestică, cât și în cea estică islamică, grădinile închise erau incinte ferite de lumea exterioară, unde activități recreative și artistice, care încurajau și schimbul de idei, aveau loc în mod recurent.

Artiștii invitați își propun să surprindă rolul vindecător al grădinii, precum și complexitatea vieții vegetale. Fiecare dintre ei și ele tratează în practica artistică interconectarea dintre natură și om, fie prin materialele organice pe care le utilizează, fie prin conceptele incluzive din spatele operelor de artă. În același timp, lucrările lor pun sub semnul întrebării antropocentrismul, conform căruia omul este superior naturii și are puterea de a o supune după propriul plac, concept ce a dus la bine-cunoscutele consecințe dezastruoase asupra mediului înconjurator.

Prin intervențiile celor cinci artiști și artiste, grădina Institutului se dezice de imaginea sa idealizată și devine un loc al explorării și al ștergerii granițelor dintre uman și vegetal. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 17 septembrie 2024, de la ora 18:30.

Teodora Talhoș, curatoare

Vizual: Csilla Bartus

Artiști

Csilla Bartus este artistă, designer, educatoare și organizatoare în domeniul cultural. În prezent locuiește și lucrează în Budapesta, unde este și membră al consiliului director al FKSE – Young Artists Studio Association. A absolvit Universitatea de Arte Plastice și Design din Cluj-Napoca cu un master în Grafică și Psihopedagogie. Are o abordare interdisciplinară a artei, psihologiei sociale, naturii și tehnologiei. Este interesată de limbaj, comunicare vizuală, formarea imaginii și modul în care acestea se pot manifesta în forma lor materială sau efemeră. Lucrările ei combină diferite medii precum desenul, textul, obiectele, fotografiile, video-ul și instalațiile care păstrează urmele actelor performative.


Bianca Băilă este artistă și organizatoare comunitară la Fundația Comunitară Timișoara. A studiat Pictura în Timișoara și Sociologia în La Coruna și deține un masterat în Pictură de la Universitatea Națională de Arte din București. Lucrările ei de artă textilă sunt inspirate de grădina urbană personală și de natură în general. Bianca este pasionată de utilizarea materialelor vintage, materiilor prime sau de deșeuri și de lucrul cu o gamă largă de tehnici textile, inclusiv cusătura manuală, imprimarea și manipularea țesăturilor la scară mică.


Mimi Ciora deține un masterat în Arte Vizuale, secția Grafică – Materie și Concept a Facultății de Artă și Design, Universitatea de Vest. In 2020 devine co-fondator, curator și manager cultural la spațiului Indecis Artist Run, un spațiu independent non-profit, non-ierarhic, al cărui scopul este de a promova și cultiva relații dinamice între arta contemporană și artiste/ artiști/ artsitx din toate domeniile. Spațiul este dedicat organizării de expoziții, stimulării producției artistice și găzduiește programe educaționale non-formale în domeniul cultural.
Practica ei artistică gravitează adesea în jurul relației dintre flora, fauna, fungii și bacterii în conexiunea lor cu omul (corpul uman feminin); și adresează modul în care intervenția umană își lasă amprenta asupra mediului înconjurător.


Erik Kun-Nichita (n. 1999, Timișoara) deține o licență în Arte Vizuale, secția de Pictură a Facultății de Artă și Design, Universitatea de Vest. În 2022 a devenit co-fondator al spațiului independent Kosmos Diy, un loc nonformal pentru expozitii, workshopuri, performance-uri, seri de film și teatru.
În ultimii patru ani, practica personală s-a îndreptat spre compozitie muzicală, experimente sonore și video-art.


Gavril Pop este artist și lucrător cultural. E interesat de vizualizarea proceselor cognitive și a practicilor de formare a cunoașterii. Gavril este preocupat de dezvoltarea programelor educaționale împreună cu diverse organizații și de cercetarea arhivelor și istoriilor marginale. Ca artist, a colaborat cu spații independente și alte platforme artistice precum Indecis, Kunsthalle Bega (Timișoara), Galeria IVAN, Institutul Prezentului (București), Niki e.v (Hanovra).