#FUTUREofFOOD este un hackathon co-organizat de Ambasada Franței, Institutul Francez din România la Cluj-Napoca și ROTSA, în parteneriat cu USAMV Cluj-Napoca și ClujHub.
Timp de 48 de ore participanții se vor reuni la Cluj Hub în Cluj-Napoca pentru a dezvolta, în echipe, soluții inovatoare pentru a răspunde la diverse provocări legate de agricultura sustenabilă și viitorul alimentației.
Pe durata evenimentului, ei vor fi îndrumați de o serie de mentori – experți francezi și români din domeniu.
Hackathon-ul se va desfășura în limbile română și franceză, limba engleză fiind utilizată ca și limbă de lucru și pentru prezentările finale ale proiectelor. Interpretarea simultană în franceză<>română va fi disponibilă pentru sesiunile de deschidere și încheiere ale evenimentului.
Înscrierea participanților la Hackathon este gratuită. Costurile cu deplasarea și cazarea la Cluj-Napoca revin participanților și nu vor fi acoperite de organizatori.
1500 €
1000 €
500 €
Experți în dezvoltare durabilă, dezvoltare rurală, economie circulară, agricultură și creșterea animalelor, inginerie alimentară.
Antreprenori din domeniul agriculturii și al producției alimentare
Reprezentanți ai instituțiilor publice românești și franceze, parteneri ai cooperării descentralizate franco-române
Reprezentanți ai societății civile (ONG) și cetățeni
Cadre universitare și studenți
Schimbările climatice afectează agricultura în numeroase feluri, inclusiv prin modificarea temperaturilor, a frecvenței și intensității precipitațiilor și a incidenței fenomenelor meteorologice extreme precum seceta sau inundațiile. Acestea pot avea un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, precum și asupra supraviețuirii animalelor. Fermierii trebuie să găsească soluții pentru a se adapta la aceste schimbări, inclusiv prin utilizarea de culturi rezistente la secetă sau adoptarea unor metode eficiente de irigație.
Agricultura este cel mai mare utilizator de apă la nivel global și, pe măsură ce deficitul de apă se intensifică, este esențial ca practicile de irigație să devină sustenabile. Aceasta înseamnă reducerea pierderilor de apă, folosirea unor tehnologii mai eficiente de irigație și optimizarea folosirii apei în funcție de culturi.
Degradarea solului cauzată de supraexploatare și de practici agricole necorespunzătoare poate reduce fertilitatea solului, făcând dificilă creșterea și buna dezvoltare a culturilor. Fermierii trebuie să încerce să păstreze calitatea solului folosind practici agricole sustenabile, precum rotirea culturilor sau aratul de conservare.
Bolile și dăunătorii pot avea un impact semnificativ asupra recoltelor, reducând rezervele de hrană și provocând creșterea prețurilor la alimente. Pentru a controla aceste amenințări, fermierii trebuie sa adopte practici integrate de combatere a dăunătorilor care minimizează utilizarea de substanțe chimice nocive și reușesc în același timp să reducă la minim bolile și dăunătorii.
Această provocare necesită o abordare inovatoare a agriculturii, incluzând folosirea noilor tehnologii, îmbunătățirea randamentului culturilor și reducerea risipei alimentare.
Folosirea tehnologiilor digitale, precum agricultura de precizie, îi poate ajuta pe fermieri să ia decizii informate asupra culturilor și animalelor lor. Folosind date și analize, fermierii pot să își eficientizeze metodele de lucru pentru a îmbunătăți randamentul și a reduce costurile și pierderile.
Lanțurile de aprovizionare lungi și ineficiente conduc la pierderi semnificative și la sisteme alimentare ineficiente. Îmbunătățirea eficienței lanțului de distribuție prin utilizarea principiilor economiei circulare, scurtarea proceselor, utilizarea tehnologiei și ameliorarea coordonării poate reduce risipa alimentară și îmbunătăți securitatea alimentară.
Această provocare se referă la pierderea biodiversității din peisajul agricol și impactul acestui fenomen asupra ecosistemelor și al producției alimentare. Practicile agricole moderne precum monocultura și utilizarea la scară largă a pesticidelor și a ierbicidelor pot reduce biodiversitatea și dezechilibra ecosistemele prin afectarea polenizării, a fertilității solului sau a combaterii dăunătorilor. Adresarea acestei probleme necesită promovarea unor practici agricole diverse și sustenabile, investiții în cercetare și dezvoltarea educației pe tema relației dintre biodiversitate și securitate alimentară.
Agricultura urbană se referă la producția de alimente, plante și creșterea de animale în arii urbane pentru consum și vânzare. Aceasta poate include o varietate de practici, precum grădini comunitare, sisteme hidroponice, grădini suspendate și creștere de animale în mediul urban. Agricultura urbană are potențialul de a răspunde la mai multe probleme cu care se confruntă orașele, inclusiv insecuritatea alimentară, degradarea mediului și șomajul. Ea poate asigura alimente proaspete și sănătoase orășenilor, crea spații verzi și ameliora calitatea aerului, generând oportunități economice pentru locuitorii orașelor, inclusiv pentru micii fermieri. Totuși, agricultura urbană se confruntă cu o serie de dificultăți, precum disponibilitatea redusă a terenurilor, accesul la apă și bariere legislative. Pentru ca agricultura urbană să își atingă potențialul de dezvoltare, este importantă susținerea și oferirea de resurse fermierilor urbani, inclusiv asistență tehnică, acces la finanțări și politici favorabile.
Sistemele alimentare teritoriale se referă la sisteme locale de producție și consum al hranei, care prioritizează sustenabilitatea socială, economică și de mediu. Ele sunt centrate pe crearea unor sisteme alimentare mai echitabile și reziliente prin îmbunătățirea accesului la hrană sănătoasă produsă în apropierea locului de consum și prin susținerea economiei locale. Sistemele alimentare teritoriale au ca scop conectarea producătorilor locali și a consumatorilor prin lanțuri de aprovizionare scurte și prin marketing direct, reducând impactul de mediu al transportului alimentelor și promovând un sistem alimentar mai sustenabil. De asemenea, ele vizează implicarea comunităților locale în producția alimentară și în procesele de luare a deciziilor, creând un sentiment de apartenență, investiție și implicare în sistemul alimentar.
TRIBOI Roxana Maria
Sustainable food planning researcher and consultant
LE:NOTRE Institute
Naș Mihai
Board Member & CMO
Bonas
Lancon Louison
Cofounder and project manager
Let's Food
Pasc Tudor
Managing Partner
ClujHub
Anca Plesa
lecturer
USAMV CLUJ NAPOCA
Pocol Cristina Bianca
Professor, director of PhD school, Responsible of Francophone Office
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj Napoca
Ovidiu Ranta
Prof.dr., Head of Departament
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
Chiș Simona
Lecturer PhD
University of Aglicultural Sciences and Veterinary Medicine from Cluj-Napoca, Romania
Odagiu Antonia
Professor
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca
Suciu Alexandra Loredana
Assistant prosesor
University of Agricultural Science and Veterinary Medicine
Fitiu Avram
Professor
University Agricultural Sciences Medicin Veterinary (USAMV) of Cluj Napoca
MIGNON SANDOR
Associate professor
USAMV Cluj-Napoca
Florin Pop
Primainvest Capital Management