Calendar: Events calendar

Dezbatere ICC – Industria muzicală și strategii de export

18 mai | 18h30 | cinema Arta și live pe Facebook
Intrare liberă

Al treilea episod al seriei noastre de dezbateri dedicate industriilor culturale și creative se concentrează pe industria muzicală și strategiile de export.

Industria muzicală nu a fost niciodată atât de globalizată și conectată, tocmai de aceea exportul a devenit o componentă centrală a strategiilor artiștilor și companiilor din domeniul muzical. Statul, festivaluri, asociații – care este rolul fiecăruia în difuzarea, sprijinirea creației și promovarea artiștilor?

Cu peste 520 de milioane de utilizatori în întreaga lume, care este impactul platformelor de streaming muzical asupra strategiilor de export de muzică și care sunt noile oportunități de promovare pentru artiști? Există oare un nou spațiu pentru diversitatea muzicală?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am invitat la dezbatere artiști, organizatori de festival, reprezentanți ai asociațiilor și al unui birou de export. Artiștii LaBotanique, participați la dezbatere, vor susține și un concert la Cluj, primul lor concert din România, în 19 mai ora 21.00 la Atelier Café.

Evenimentul este organizat de Institutul Francez din România la Cluj-Napoca în contextul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Acesta va avea loc în limba engleză și va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Institutului Francez din Cluj-Napoca.

Invitați:

Codruța Vulcu – președinta Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale din România (AROC), fondatoarea festivalului Artmania

Codruța a fost crescută în spiritul artei, având o diplomă de licență în arta fotografiei și un master în istoria artei, de la Universitatea Națională de Arte din București. În timpul studiilor (2000-2005) și-a expus lucrările artistice în expoziții personale la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, precum și în muzeul de Artă Contemporană Kiasma, Helsinki. În această perioadă, a fost și corespondent de presă pentru diverse publicații românești care acoperă unele dintre cele mai mari festivaluri europene.

Alin Vaida – fondator și director al festivalului Jazz in the Park

Alin Vaida este manager cultural și curator muzical din Cluj-Napoca. În 2013, a fondat festivalul internațional Jazz in the Park în orașul său natal, festival pe care îl conduce în continuare și care a câștigat premiul „Cel mai bun festival mic din Europa” în 2019, în cadrul prestigiosului European Festival Awards.
În ultimii ani, Alin s-a implicat activ în susținerea mișcării locale de jazz, implementând diverse proiecte precum Concursul International JiP, care oferă sprijin artiștilor în devenire. De asemenea, prin intermediul festivalului său, a ajutat trupe românești de jazz să concerteze în străinătate, implementând schimburi culturale cu alte festivaluri și cluburi.
Pe lângă conducerea Jazz in the Park, Alin este director de program al altor proiecte culturale muzicale, precum și responsabil de booking/ de rezervări în cadrul altor festivaluri de muzică din România.

Guillaume Pfister  – co-fondator Plumm, fost director de marketing la Deezer

Absolvent al École Normale Supérieure, al Universității Cambridge și al HEC, Guillaume Pfister a fost membru în cabinetul ministrului culturii și comunicării, Frédéric Mitterrand, responsabil cu democratizarea culturală și accesul la conținuturi. S-a alăturat apoi grupului Artémis – Financière Pinault în calitate de consilier al directorului general, Patricia Barbizet.
Între 2016 și 2020, Guillaume Pfister este director de marketing la Deezer, cel mai de succes start-up francez din sectorul industriilor culturale.
Începând din 2019, activitățile sale s-au structurat în jurul publicării (crearea Plumm.tv), producției audiovizuale și consultanței strategice pentru marile companii sau start-up-uri din domeniul mass-media și al inovării conținuturilor.
Guillaume Pfister este, de asemenea, lector la Sciences Po Paris, membru al comitetului de program al French-American Foundation și a fost director adjunct al Forumului din Avignon, un 𝘵𝘩𝘪𝘯𝘬 𝘵𝘢𝘯𝘬 internațional care se ocupă de relația dintre cultură, economie și mass-media.
A fost jurnalist literar (Au Field de la nuit, TF1) și publică în mod regulat pe teme culturale, fiind autor, printre altele, al cărții 𝘓𝘢 𝘊𝘶𝘭𝘵𝘶𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘷𝘪𝘰𝘭𝘦𝘯𝘤𝘦?.

Ronan Moinet și Thomas Cochini (Labotanique) – artiști francezi, laureați ai programului FAIR, program de sprijin la început de carieră

Ronan Moinet este autor, interpret autodidact în cadrul LABOTANIQUE și autor de cărți pentru adolescenți, cărți de poezie și jurnalist. Din 2017, a intervenit în diverse proiecte de acțiune culturală (creație de cântece, ficțiune radio, ziar de cartier).
Thomas Cochini este compozitor și pianist în cadrul LABOTANIQUE și navighează între rap, jazz sau muzică electronică. Font elev la secția de pian a Conservatorului din Rueil-Malmaison, apoi la jazz, el explorează muzica asistată de calculator de peste 10 ani.
La început a fost dragostea pentru plante, membrii duo-ului LABOTANIQUE fiind agronomi. La aceasta se adaugă pasiunea pentru muzică, sintetizatoare și rap. Dar mai presus de toate, există această dorință de a face plantele să cânte. Utopie? Nu – pop vegetal!
Jucându-se cu codurile muzicii și cu cele ale științei, LABOTANIQUE ne oferă primul lor album Expressions végétales.

Benjamin Demelemester  – international project manager, Centre national de la musique – intervenție la distanță

Benjamin Demelemester este manager de proiecte internaționale la Centre national de la musique (CNM). Misiunea sa este de a ajuta profesioniștii francezi din industria muzicală (case de discuri, agenți de turism, editori, manageri etc.) să își exporte proiectele și să intre în contact cu profesioniști internaționali din întreaga lume. Centre national de la musique (CNM) este o organizație de stat franceză creată prin lege în ianuarie 2020 pentru a oferi sectorului muzical francez instrumentele și mecanismele de sprijin necesare pentru a se dezvolta la nivel național și global. Acționând ca un centru pentru toți profesioniștii francezi din domeniul muzicii, își propune să sprijine și să promoveze o gamă largă de genuri și reprezintă toate sectoarele industriei – de la muzica înregistrată la spectacole live și edituri.
Printre diversele sale misiuni, CNM încurajează dezvoltarea internațională a industriei muzicale franceze și oferă informații despre artiștii „made in France”, anturajul lor profesional și sectorul muzical francez: expertiză, consultanță și recomandări, programe de finanțare, resurse de piață, promovare despre cele mai recente proiecte prin intermediul brandului de recomandare 𝘞𝘩𝘢𝘵 𝘵𝘩𝘦 𝘍𝘳𝘢𝘯𝘤𝘦. Descoperă muzică și noutăți pe whatthefrance.org!

LABOTANIQUE – pop vegetal

19 mai | ora 21.00 | Atelier Café | Bilete disponibile în curând

Pentru prima dată în România, duo-ul francez LABOTANIQUE în concert la Atelier Café din Cluj-Napoca.

La început a fost dragostea pentru plante, membrii duo-ului LABOTANIQUE sunt agronomi. La aceasta se adaugă pasiunea pentru muzică, sintetizatoare și rap. Mai este și un loc, grădina botanică din Nantes, care este studioul lor de înregistrări, terenul lor de experimentare. Dar mai presus de toate, există această dorință de a face plantele să cânte. Utopie? Nu – pop vegetal!

Jucându-se cu codurile muzicii și cu cele ale științei, LABOTANIQUE ne oferă primul lor album Expressions végétales. Titlu după titlu, ascultătorul călătorește de la o plantă la alta, fiecare făcând ecou lumii noastre de astăzi. Polipodiul, mica ferigă urbană, vă povestește despre copilăria ei petrecută la periferia orașului; monstera tropicală ne demonstrează că și plantele pot vorbi; iar cactusul, ascuns după nenumărații săi țepi, ne pune la îndoială prejudecățile despre sexualitate…

LABOTANIQUE sunt laureați al proiectului FAIR 2020

Canal Youtube

Cine-concert MOONWALK ONE la TIFF

Acompaniat live de Invaders (FR)

Marți, 21 iunie 2022 / 19:00 / Casa de Cultură a Studenților, Cluj-Napoca
Bilete aici

SUA, 1970, 1h48, documentar

Realizat în 1969, Moonwalk One surprinde prima expediție a omului pe Lună, în timpul misiunii Apollo 11. Documentarul, regizat de Theo Kamecke, surprinde acest eveniment lunar așa cum a fost trăit la acea vreme, drept o aventură umană incredibilă. Această epopee științifică a fost montată într-un scenariu tensionat, iar muzica celor de la Invaders întărește dramatismul misiunii legendare. Compoziția este nuanțată de Kraut și Space Rock, două stiluri muzicale apărute la sfârșitul anilor ’60 și inspirate din explorarea spațiului. 

Cei trei muzicieni de pe scenă promit o seară (aproape) în imponderabilitate. 

Invaders:
Nicolas Courret, tobe, sintetizatoare, sample-uri
David Euverte, pian (Fender Rhodes, Juno 106)
Nicolas Bonnière, chitară electrică

Un cine-concert sprijinit de Institutul Francez din România

O coproducție Clair Obscur / Traveling Festival, Le Jardin Moderne, Les Tontons Tourneurs
cu sprijinul Consiliului Departamental al orașului Rennes.

Utopii, heterotopii și distopii

Moștenirea lui Foucault

Colocviu organizat de Departamentul de Filosofie al UBB, 6-7 mai 2022
Sala Blaga, Clădirea Centrală a UBB, str. Kogălniceanu nr. 1 — Fizic și online
Acces liber 

Programul colocviului

La 55 de ani după ce Michel Foucault scria misteriosul său text despre heterotopii, e momentul să ne întoarcem la cele două ipoteze foucaldiene ale textului din 1967 și să încercăm să le răspundem în contextul devenirii lumii din ultimele decenii.

Prima dintre ipoteze este formulată în felul următor: „Epoca actuală ar fi, poate, mai curând epoca spațiului. Suntem în epoca simultanului, a juxtapunerii, a aproapelui și departelui, a alăturatului, a dispersatului. Ne aflăm într-un moment în care lumea se percepe pe sine mai puțin, cred, ca o mare viață care s-ar dezvolta în timp, cât ca o rețea ce leagă puncte și își urzește labirintul”.

Suntem noi astăzi cu adevărat într-o epocă a spațiului, a simultanului și juxtapunerii? Se percepe oare lumea noastră pandemică nu ca o viață, ci mai degrabă ca o rețea labirintică?

A doua ipoteză este și cea care a făcut celebru textul lui Foucault: „Există… în orice cultură, în orice civilizație, locuri reale, locuri efective, locuri desenate în chiar procesul de instituire a societății, și care sunt un fel de contra-amplasamente, un soi de utopii efectiv realizate în care amplasamentele reale, toate celelalte amplasamente reale care se pot găsi în interiorul culturii sunt în același timp reprezentate, contestate și inversate, niște specii de locuri aflate în afara oricărui loc, chiar dacă sunt localizabile în mod efectiv. Aceste locuri, dat fiind că sunt absolut altfel decât toate celelalte amplasamente pe care le reflectă și despre care vorbesc, le voi numi, prin opoziție față de utopii, heterotopii”.

Mobilitatea sporită din ultimele decenii, precum și transformările digitale ale lumii, accelerate de pandemie, au bulversat fără îndoială toate dimensiunile spațiului, toată ordinea locurilor și toată producția de heterotopii. Căi cum mai iau naștere și funcționează acestea atunci când locurile fizice urmează un proces accelerat de dematerializare? Unde sunt heterotopiile dacă spațiul privat și cel intim sunt expuse culegerii neîncetate de date, iar spațiul public, dimpreună cu toată viața noastră personală, s-a mutat pe rețelele sociale?

Cum mai iau naștere utopiile și heterotopiile, câtă vreme întreg imaginarul literar și artistic pare să fi fost confiscat de distopiile despre algoritmi și create de algoritmi?

Heterotopiile lui Foucault aveau diferite funcții: de a crea spații de iluzii, de compensații, de refugiu sau de libertate etc. Cât din aceste funcții mai sunt azi la îndemâna noastră și cât din ele a fost recuperat tehnologic în dispozitive planetare de supraveghere și urmărire, dar și de evadare și defulare controlată?

Filosofi, arhitecți, urbaniști, geografi, sociologi, literați și artiști vor răspunde la aceste întrebări și participa la un dialog despre spațiile altfel ale lumii noastre, în cadrul unui colocviu el însuși hibrid și pe jumătate dematerializat, fizic și online, care va avea loc în 6-7 mai 2022, la Departamentul de Filosofie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Textul aparține co-organizatorilor evenimentului: Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Bogdan Ghiu.

Concurs Dis-moi dix mots qui (d)étonnent

Cele 10 mots qui (d)étonnent!, ediția 2022,  exprimă surpriza, dar ne și cuceresc prin originalitate!

Lăsați-vă surprinși de inegalabilele cuvinte franțuzești provenite din Belgia, Elveția, Québec sau Franța și găsiți-le o reprezentare sugestivă printr-un scurt video (boomerang, story, instagram reels) – care ar putea fi postat pe rețelele de socializare (Instagram, Tik Tok, Facebook).

Alegeți  cuvântul preferat și trimiteți producțiile voastre la dora.manastire@institutfrancais.ro până în 20 martie la miezul nopții. Însoțiți video-ul de câteva detalii: nume, prenume, telefon, ocupație, cuvântul ilustrat.

Cele mai bune 3 creații vor fi recompensate cu abonamente la mediatecă sau cărți și vor fi difuzate pe rețelele de socializare ale Institutului Francez Cluj-Napoca.

Lista și explicația cuvintelor
Décalé (Belgique). Adjectif. Qui n’est pas conforme au contexte, aux attentes. Un ton décalé. Hors norme, surprenant.
Divulgâcher (Québec) Verbe transitif. Divulguer prématurément un élément clé de l’intrigue d’une œuvre de fiction, gâchant l’effet de surprise ou le plaisir de la découverte.
Ébaubi (Belgique). Nom commun. Ahuri.
Époustouflant (Suisse). Adjectif. Sidérant, extrêmement étonnant.
Farcer (Sénégal). Verbe. Plaisanter, faire une blague, une farce à quelqu’un, le tromper (souvent en paroles) pour blaguer. Faire le joli cœur, l’intéressant.
Kaï
 (Tchad). Exclamation marquant l’étonnement, la surprise ou parfois l’ironie. 
Médusé 
(France). Adjectif.  Frappé de stupeur, pétrifié, stupéfié.
Pince-moi (Suisse). Verbe. Marque l’étonnement, la surprise, et en particulier le fait de ne pas arriver à croire ce qu’on voit ou entend.
Saperlipopette (France). Interjection marquant l’étonnement.
Tintamarre (Québec) Nom, masculin. Fête où l’on s’amuse à faire du bruit, en frappant sur des casseroles, en klaxonnant, etc.

 Să câștige cei mai buni!

Căsuța piticilor

Sâmbătă, 18 septembrie, Institutul Francez din Cluj-Napoca se transformă în Căsuța Piticilor și își deschide larg porțile pentru a primi copii cu vârste între 3-12 ani!

Animatorii francezi și români le pregătesc un program special cu jocuri, ritm, muzică, povești, marionete, iar Magic Mouss revine la Cluj pentru un spectacol extraordinar de magie pentru cei mici și cei mari deopotrivă!

PROGRAM

• Toate atelierele au loc la Institutul Francez, str. I.I.C. Brătianu nr. 22.
• Participarea la ateliere nu este condiționată de cunoștințe prealabile de limba franceză (atelierele au loc în franceză și română).

10:00–13:00

Copii de 3–6 ani:

Pop-up pas cu pas cu Adrian Barbu
Uite așa fac marionetele cu Lucian Rad

11:15–11:30 | Pauză de gustare

Amestec de povești cu Solène Brunet
Muzica magică a poveștilor cu Adrian Cimpoeșu Tudoran

Copii de 7–12 ani:

Jocuri franțuzești cu Elisa Gorry
Armonix – Croitoria de ritmuri cu Andra Vălean și Călin Lup

11:50–12:10 | Pauză de gustare

Atelier magie cu Magic Mouss


18:00, Teatrul Puck, str. I.I.C. Brătianu nr. 23

Spectacol extraordinar de magie cu Magic Mouss


Tarif: 65 lei/copil

Tariful include accesul la toate cele 3/4 ateliere specifice categoriei de vârstă, la spectacolul de magie și o gustare.

Pentru a respecta numărul de locuri, semnificativ redus la această ediție, însoțitorii copiilor la spectacolul lui Magic Mouss vor trebui să achiziționeze bilet.

Participarea la spectacolul de magie este posibilă și fără participarea la ateliere, în limita locurilor disponibile. Tariful pentru participarea la spectacol este de 25 de lei. Prioritate au copiii înscriși la ateliere și însoțitorii acestora.

Înscrierea se poate face până în 15 septembrie, la mediatheque.cluj@institutfrancais.ro sau la 0748 117 939.

Efectuarea plății (cash sau card) este posibilă la Institutul Francez (str. IIC Brătianu, nr. 22) SAU prin virament în contul bancar de mai jos, cu mențiunea „Căsuța piticilor” și numele copilului.

Cont bancar: RO39BRDE130SV07732061300, BRD Cluj

Siguranța participanților este o prioritate pentru Institutul Francez din Cluj. Așadar, pe parcursul evenimentului, ne vom asigura de respectarea tuturor măsurilor sanitare în vigoare: spațiile vor fi dezinfectate, distanța va fi respectată, iar purtarea măștii va fi obligatorie (pentru copiii mai mari de 6 ani, precum și pentru însoțitori). Numărul de locuri este limitat, participarea fiind posibilă numai pe bază de înscriere prealabilă.

Organizatorul își rezervă dreptul de a folosi fotografii și înregistrări video cu participanții la ateliere și spectacol în scop promoțional. Participanții își cedează – prin participarea la eveniment – toate drepturile pentru fotografiile și înregistrările realizate în timpul evenimentului.

Parteneri:
Teatrul Puck
Cora România