Calendar: Events calendar

Expoziție de bioartă realizată de studenți ai UAD și USAMV Cluj-Napoca.
3–26 mai, La Cave, Institutul Francez Cluj-Napoca
Vernisaj: miercuri, 3 mai, ora 18
Program de vizitare: luni–vineri, 10–17
Program special de Noaptea Muzeelor, sâmbătă, 13 mai: 18–24

Curatori: Corina Cătană, Marius Georgescu, Alexandra Mureșan, Paula Oros.

Studenți expozanți: Bianca Peter, Oana Barna, Elena Arcire, Iris Enghiș, Diana Trifan, Daria Rusu, Bianca Stoica, Tincu Ionuţ-Adrian, Ciobanu Cristian, Imbuzan Cerasela, Buz Alexandra Mara, Marosan David, Rusu Alexandru.

BioArta este arta cu țesuturi vii, organisme vii și procesele de viață. Utilizând tehnici științifice de laborator precum tehnici de inginerie genetică, cultura de țesuturi vegetale și clonarea, operele de artă sunt produse în laboratoare, și apoi expuse publicului în galerii sau în studiourile artiștilor.

Expoziția propune un dialog între știință și artă, în scopul identificării rolului rezultat din fuziunea celor două domenii și  în scopul promovării raporturilor creative transdisciplinare. Crearea de lucrări de bioartă și practicarea științelor vieții de către artiști plastici în echipă cu cercetătorii generează investigații etice, sociale și estetice.

Lansarea cărții Secolul dictatorilor
(editura Humanitas)

Olivier Guez, jurnalist și scriitor francez, laureat al premiului Renaudot în 2017, vine la Cluj pentru o discuție literară cu filosoful Ciprian Mihali și lansarea cărții Secolul dictatorilor (ed. Humanitas). Cartea este o colecție de 22 de portrete ale celor mai importanți și detestabili dictatori ai secolului XX, scrise de excelenți jurnaliști și istorici sub coordonarea lui Olivier Guez.

Născut la Strasbourg, Olivier Guez a studiat știinţe politice la Strasbourg (1992-1996), apoi la London School of Economics (1996-1997) și la College of Europe din Bruges (1997-1998). Lucrează ca jurnalist independent pentru mai multe canale media internaționale importante, printre care New York Times, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Le Figaro Magazine, L’Express, Le Point.

A lucrat la Bruxelles pentru Libération și a realizat reportaje în America Latină, Europa și Orientul Mijlociu. Între 2000 și 2005, a fost reporter la departamentul de Economie Internațională al ziarului La Tribune. Realizează investigații și reportaje despre Europa Centrală, America Latină, Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană, geopolitica petrolului.

Din această perioadă datează prima sa lucrare, scrisă în colaborare cu Frédéric Encel, La Grande Alliance (Flammarion, 2003). Îi datorăm în special L’Impossible Retour (Flammarion, 2007), dar și un prim roman intitulat Les Révolutions de Jacques Koskas (Belfond, 2014), precum și un foarte stimulant Éloge de l’esquive (Flammarion, 2014).  

În 2016, a câștigat Premiul german pentru cel mai bun scenariu pentru filmul Fritz Bauer, un erou german, regizat de Lars Kraume în 2015. Olivier Guez este finalist la Premiul cititorilor Landerneau și a primit Premiul Renaudot 2017 pentru romanul său biografic La Disparition de Josef Mengele, tradus la Editura Meteor Press.  Cel mai recent demers editorial al său este coordonarea Le Grand Tour – Autoportrait de l’Europe par ses écrivains, o lucrare colectivă ce reunește textele a 27 de scriitori europeni apărută în 2022 la editura Grasset.

---

Olivier Guez (ed.) – Secolul dictatorilor. Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler, Franco, Mao, Pinochet, Pol Pot, Saddam, Gaddafi, Kim Ir-Sen, Castro, Tito, Assad și alții

O carte edificatoare. – Le Point

Fenomen vechi de când lumea, dictatura a suferit o transformare majoră odată cu sfârșitul Primului Război Mondial și apariția sistemelor totalitare comunist și fascist, Marea Criză din 1929 favorizând mai apoi venirea la putere a nazismului.
Timp de patru generații, pe toate continentele, regimurile ideologice totalitare au făcut să domnească în țările pe care le-au guvernat o ordine de fier, întreținută prin războaie și exterminări, marcând un secol barbar, care a frânt încrederea în progresul omenirii. Această formă absolută de absolutism a fost or-chestrată de lideri nemiloși, care, în ciuda unor traiectorii și caractere diferite, adesea diametral opuse, au fost mânați de aceeași sete de putere întemeiată pe banalizarea terorii, de aceeași neîncredere în semeni și de același dispreț profund față de viața umană și față de orice formă de libertate.
Secolul dictatorilor ne pune în fața unei galerii a ororilor care ar trebui să ne rămână gravată în memorie: portretele celor mai importanți 22 de dictatori ai secolului XX, cu tot ce au făcut acești tirani în numele ideologiei sau al setei de putere.

„Este remarcabil faptul că dictatura se răspândește astăzi așa cum se răspândea cândva libertatea.“
Paul Valéry, Regards sur le monde actuel

„Pretutindeni, inclusiv în cele mai vechi democrații, asistăm la puseuri autoritare, la izbucniri de tip fascist. Globalizarea – turbocapitalismul, marile migrații, încălzirea globală, noile tehnologii – creează neliniște în rândul oamenilor. Aceștia caută certitudini, repere, ierarhii, într-o lume bulversată de o criză a modernității comparabilă cu cele care au urmat primelor două revoluții industriale. Asemenea predecesorilor lor de tristă amintire, «bărbații» puternici – sau cei care se pretind astfel – oferă soluții simple la probleme din ce în ce mai complicate.“ — Olivier Guez

Sabina Suru

Curator: Xenia Tinca

30 martie – 13 aprilie 2023
La Cave, Institutul Francez Cluj-Napoca
Vernisaj: 30 martie, ora 18
Program de vizitare: luni–vineri, 10–17  

Proiectul artistic Une copie mécanique: La chambre bleue s-a generat ca rezultat al demersurilor artistei din cadrul unei rezidențe de o săptămână găzduită de 2/3 galeria din București, al cărei spațiu a fost transformat în cameră obscură pe durata rezidenței. Sabina Suru se inspiră din textul de referință al lui Walter Benjamin, Opera de artă în epoca reproductibilității sale tehnice, și abordează fotografia ca instrument evocativ și concomitent reificant, pentru a concretiza perspective intuitive de înțelegere a realității. Lucrările din proiect examinează de asemenea moduri de instrumentare optică cu impact asupra dimensiunii estetice a imaginii fotografice și introduc o viziune cinematică, în special prin abordarea serială.  

Revizitând scrierile lui Benjamin, dincolo de viziunea acestuia care circumscrie imaginea tehnică și modificarea chiar a statutului ontologic al imaginii indusă de posibilitatea reproducerii ei mecanice și în masă, Sabina Suru se oprește reflexiv asupra înțelegerii registrului temporalității ce se poate dezvolta pornind de la ideile autorului german. Timpul, temporizarea, durata sunt conținuturi referențiale esențiale în arta sa, ce este inclusiv o încercare de a face posibil un dialog problematic între analog și digital. Astfel, demersurile sale creative încearcă să pună sub semnul întrebării preconcepții ce par să ghideze adesea modul în care ne raportăm la fotografie ca instrument de înregistrare a realității, dar și la film, ca mecanism de transfer al percepției și conștiinței într-un nou spațiu-timp narativ.

Sabina Suru este artistă multimedia, cofondatoare a asociațiilor culturale Marginal, Qolony și Allkimik, respectiv a VAGon – spațiu in(ter)disciplinat, artist-run în cadrul Atelierelor Malmaison. Practica ei se construiește în jurul fotografiei și holografiei argentice, alternative și experimentale, respectiv a filmului și instalației, și încorporează elemente și concepte din știință (chimie, fizică, optică). Lucrările ei adresează problematici legate de mutații identitare instrumentate de tehnologie, obiectificare și memorie exografică. Lucrează în echipe transdisciplinare alături de artiști vizuali, coregrafi și performeri, cercetători sau programatori. Cele mai recente proiecte ale ei implică holografie și dans contemporan, inteligență artificială și instalație video generativă, respectiv diverse abordări post-digitale asupra fotografiei și filmului.

Parteneri: Distral, Domeniile Franco-Române, Ile de France

cu Gnimdéwa Atakpama

Luni, 27 martie | 17:00-18:30 | mediateca Institutului Francez Cluj-Napoca

Dezbatere moderată de Bianca-Livia Bartoș, lector la Facultatea de Litere

Originar din Togo, Gnimdéwa Atakpama este jurnalist, expert media și comunicare, copywriter și scriitor. În cadrul dezbaterii din 27 martie, va aborda subiecte precum libertatea de exprimare, presiunea politică și mijloacele media, autocenzura, emanciparea Africii și prietenia între popoarele lumii.

Parteneri: Facultatea de Litere, Facultatea de Studii Europene, Centrul de Reușită Universitară UBB, Centrul de Studii Africane

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Filmului Francez în România ajunge la Cluj-Napoca în 17–19 martie, la cinema Victoria și cinema Arta.

Program complet și bilete

Prin alegerea temei acestei ediții, „Cinéma, mon amour / Cinema-ul, dragostea mea”, festivalul își afirmă o dată în plus sprijinul pentru cinematografele din România, care se află de mulți ani într-o situație dificilă. 

Sărutul de pe afiș este o trimitere la Jean Eustache, unul dintre cei mai mari cineaști francezi. La Cluj-Napoca veți putea vedea filmul său Mes petites amoureuses (1974)în versiune restaurată.

Pentru a marca cei 30 de ani de când România este membru al Organizației Iinternaționale a Francofoniei, festivalul include în premieră în programarea sa secțiunea Pépites francophones, o selecție de filme prezentate la cele mai importante festivaluri internaționale. Două filme din acestă secțiune se văd la cinema Arta din Cluj și anume La ligne de Ursula Meier, o producție franco-elvețiană selectată la Berlinale 2022, care spune povestea unei familii disfuncționale și filmul tulburător Dalva al regizoarei belgiene Emmanuelle Nicot distins cu premiul FIPRESCI Semaine de la critique la Cannes 2022.

Secțiunea Panorama, secțiunea emblematică a festivalului, prezintă 10 filme ce au înregistrat un succes deosebit în rândul publicului și al criticilor din Franța, în 2023. Printre ele se numără comedia polițistă L’innocent de Louis Garrel, care deschide oficial festivalul la Cluj-Napoca vineri 17 martie de la ora 19.30 după ce a fost prezentat în afara competiției la Festivalul de la Cannes 2022 sau Saint Omer de Alice Diop, „Leul de Argint” la Festivalul de la Veneția 2022, o peliculă foarte apreciată de critica internațională de film.

Competiția tinerelor talente – lungmetraj pune în valoare, ca în fiecare an, filme de debut ale unor tineri regizori. Acestea intră în cursa pentru Premiul publicului: o bursă de 1000 euro oferită de Institutul Francez din România. Printre lungmetrajele prezentate se numără Mourir à Ibiza de Anton Balekdjian, Mattéo Eustachon și Léo Couture, un film subtil și emoționant despre prietenie, și Astrakan de David Depesseville. Acesta din urmă a făcut parte din competiția Festivalul de la Locarno, în 2022, și este o explorare a copilăriei într-un ton naturalist și oniric.

3 filme dedicate publicului tânăr sunt incluse în programul festivalului la Cluj-Napoca, iar clasele de elevi sunt invitate vineri 17 martie ora 12 la cinema Victoria la proiecția filmului La petite bande de Pierre Salvadori, urmată de o discuție cu Daniel Iftene, lector la Facultatea de Teatru și Film, UBB. Intrare la acest film este gratuită pentru elevii și profesorii care însoțesc grupurile de elevi, pe baza înscrierii de către profesor prin acest formular.

Festivalul filmului francez este organizat de Institutul Francez din România în perioada 15–26 martie la București și în alte 12 orașe din țară: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Craiova, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș.

Prezentat de Orange
Partener: Groupama
Parteneri la Cluj-Napoca: Pfeiffer Vacuum, cinema Victoria, cinema Arta, Domeniile Franco-Române
Parteneri instituționali: Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România, Ambasada Canadei în România, Ambasada Republicii Armenia în România, Forumul Cultural Austriac București, Ars Electronica
Parteneri media: TV5 Monde, Phoenix Media, RFI România, Europa FM, Radio România Cultural, Radio România Internațional, IQads, Smark, Agerpres, RADOR, Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți, Cinemap, Acoperișul de sticlă, Film Menu, Munteanu Recomandă

Turneu în România: Cluj-Napoca, București, Brașov, Ploiești, Suceava

28 martie | ora 19 | Casa Tranzit
Intrare liberă în limita locurilor disponibile. Rezervă un loc aici!

O limbă latină ca legătură, intelectuali și artiști în interacțiuni permanente, o istorie încrucișată, așa se unesc Franța și România printr-un destin comun în evoluție constantă. Violoniștii Elie Hackel și Laurențiu Stoian, legați în ultimii zece ani de o prietenie aproape fraternă, împărtășesc o pasiune comună pentru această dublă identitate pe care o prețuiesc atât de mult. Convinși că muzica transmite valori umaniste, cei doi muzicieni doresc să se înscrie în cadrul unei Europe unite și deschise. Programul concertului este incarnarea acesteia.

Un dialog între epoci și stiluri, arta duetelor de vioară își trage vocalitatea din liniile rafinate ale maeștrilor baroci francezi precum Jean-Marie Leclair. Tradiția germană a preluat-o prin Louis Spohr, care a îmbogățit și mai mult mijloacele expresive în piesa sa Duo Concertante. Un adevărat triumf al virtuozității și culorii, prima mișcare a Sonatei pentru două viori de Ysaÿe împinge limitele antrenamentului prin sintetizarea artei lui Paganini cu impresionismul francez din secolul al 19-lea. Etnomuzicolog de geniu, care a călătorit în satele din România și Ungaria pentru a colecționând muzică populară, Bartók, în ipostaza lui de compozitor avangardist genial, pecetluiește întâlnirea între muzica academică și cea populară în cele 44 de duete pentru două viori.

Program
Jean-Marie Leclair – Sonata pentru două viori în e minor op. 3 no. 5
Louis Spohr – Duo Concertante
– pauză –
Eugène Ysaÿe – Sonată pentru două viori solo op. postumă – prima mișcare
Béla Bartók – 44 duete pentru două viori Sz. 98 – extrase

Elie Hackel

Un muzician pasionat și eclectic, Elie Hackel și-a început studiile muzicale în Alsacia la vârsta de 6 ani. În 2017, a fost admis la Conservatorul Național Superior de musique de Paris la clasa lui Jean-Marc Phillips și lucrează acum alături de Svetlin Roussev și Pierre Colombet.
De-a lungul carierei sale, Elie a participat la numeroase academii și masterclass-uri din Europa, unde a putut beneficia de sfaturile unor artiști de renume internațional precum Renaud Capuçon, Pavel Vernikov și Svetlana Makarova, Miguel da Silva, Cvartetul Modigliani, Guillaume Chilemme, Pierre Fouchenneret, Boris Garlitsky și Mihaela Martin.
Elie Hackel face parte din clasa Ceaikovski a Academiei muzicale Philippe Jaroussky 2021-2022, unde a putut interpreta ca solist sub îndrumarea lui Mathieu Herzog și a fost laureat al Fundației Société Générale „C’est vous l’avenir”, apoi al Fundației Safran pentru Muzică în 2022-2023. De asemenea, este laureat al Académie de l’Orchestre de chambre de Paris și al Orchestrei Filarmonice Radio France și este implicat în mod regulat în Orchestra Națională din Île-de-France. A fost selectat să participe la Academia Internațională Seiji Ozawa din Elveția și a fost invitat la Academia Festivalului Ravel din Saint-Jean-de-Luz.
Elie Hackel cântă pe o superbă vioară Gand Frères din 1859, împrumutată gratuit de Marie-Suzanne Weick-Voelckel din partea Fundației Talents et Violon’celles.
Profund curios și riguros în abordarea sa, Elie Hackel a fost pasionat încă din copilărie de muzica tradițională est-europeană și a avut ocazia să cânte cu mai mulți maeștrii ai muzicii populare din Ungaria, România și Moldova.

Laurențiu Stoian

Născut în Franța, violonistul Laurențiu Stoian provine dintr-o familie de muzicieni români. După ce a obținut premiul la Conservatorul din Strasbourg, și-a continuat studiile la Basel, în clasa Adelinei Oprean. Laurențiu Stoian a avut onoarea de a se perfecționa alături de muzicieni de renume internațional precum Leonidas Kavakos, Steven Isserlis, Péter Nagy, Miguel da Silva, Stefan Mendl, Chiara Banchini, Alexis Galpérine, Jean-Marc Phillips și mulți alții. Activitățile sale concertistice l-au dus în Franța, Germania, Elveția, Norvegia, Finlanda, România și în festivaluri precum „Kuhmo Chamber Music Festival” sau „Trondheim Chamber Music Festival» ” . Ca membru fondator al „Trio Basilea”, se dedică și carierei solo, câștigând mai multe premii la nivel internațional, cum ar fi premiul 1 și un premiu special pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de George Enescu la concursul internațional „Modest Iftinchi” din București, și premiul 3 la concursul internațional „Arthur Grumiaux” din Belgia.
Laurențiu cântă la o vioară fabricată de lutierul francez Auguste Sébastien Philippe Bernardel în 1849.

5 aprilie | 16:00 | mediateca Institutului Francez Cluj-Napoca și online

Conform specialiștilor din domeniu, piața de carte din România se bazează în proporție de 80% pe traduceri.

Din dorința de a încuraja studenții să exploreze acest pasionant domeniu, vă invităm la dezbaterea organizată în cadrul concursului național de traducere Mot à Monde.

Discuția va fi centrată pe abordarea unui text literar din perspectiva traducerii sale în limba română și va oferi exemple de bune practici pe baza recomandărilor de lectură trimise universităților înscrise în concurs.

Intervenienți:
▪ Rodica Baconsky, traducătoare și președinta juriul național Mot à Monde
▪ Alina Pelea, traducătoare, lector la Facultatea de Litere și membră a juriului național Mot à Monde
▪ Andrei Lazar, traducător, lector la Facultatea de Litere și responsabil local Mot à Monde la Cluj
▪ Alexandra Ionel, traducătoare, editor la Casa Cărții de Știință și membră a juriului național Mot à Monde
▪ Dora Mănăstire, responsabilă de cooperarea universitară la Institutul Francez Cluj-Napoca, coordonatoarea concursului Mot à Monde

Dezbaterea va avea loc în limba română. Participarea este GRATUITĂ. Înscrierea se face prin completarea acestui formular.
Termen limită de înscriere: 2.04.2023, miezul nopții.
Dezbaterea are loc în format hibrid: cu prezență fizică la mediateca Institutului Francez (Str. I.I.C. Brătianu, nr. 22) și online, pe platforma ZOOM, în data de 5.04.2023, de la ora 16:00.
Persoanele care vor participa la dezbatere pe platforma Zoom vor primi linkul de conectare înainte de eveniment.

Pentru detalii vă rugăm să consultați paginile evenimentelor.

Expoziție de Jean-Jacques Moles

Fotografii alb negru realizate pe film în România între anii 1990 și 2015
2-17 martie | La Cave, Institutul Francez
Program de vizitare: luni–vineri, 10–17. Vernisaj: 2 martie, ora 18

Începând din 1990, Jean-Jacques Moles călătorește în mediul rural românesc, în special în zona izolată, unică a Maramureșului. În calitate de fotograf și portretist, el pătrunde în viața de zi cu zi a locuitorilor săi cu o simplitate dezarmantă. De la an la an, ca un ritual, acest călător curios revine pentru a-și vizita prietenii fideli, țărani pioși cu sufletul simplu și primitor, dulgheri, învățători, observând transformările care se desfășoară în această societate rurală tradițională, în mijlocul familiilor destrămate, forțate să emigreze în Europa de Vest.

Fotograf călător, Jean-Jacques Moles și-a încetinit în mod deosebit ritmul în România, fiind cucerit de viața rurală autentică și ospitalitatea sinceră a localnicilor. Mereu deschis la întâlniri, el își explorează încet-încet destinațiile preferate, din Europa de Est până în Cuba, trecând prin Benin și Etiopia. De mai bine de 25 de ani, călătoriile sale îi permit să fie un observator atent al vieții rurale și al evoluției acesteia. Martor emfatic, mereu plin de uimire, el povestește în imagini, dar și în scrierile sale, întâmplări extraordinare ale unei vieți cotidiene care nu este niciodată banală.

22 februarie – 10 martie
Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca
Vernisaj: 22 feburarie, ora 17, cu participarea jurnalistei Codruța Simina

Falsificare, trucaj, diversiune, recontextualizare… dezinformarea utilizează diferite metode și instrumente (precum editarea imaginilor) care sunt astăzi la îndemâna oricui grație noilor tehnologii și internetului. Artiștii care fac parte din această expoziție preiau aceste tehnici și estompează limitele dintre adevărat și fals, iluzie și realitate. Ei fabrică reprezentări ale inexistentului, modifică imagini de arhivă sau crează, în mod și mai radical, peisaje care nu există… Se poate spune atunci că artiștii, aidoma falsificatorilor, produc fake news, și cu ce scop?

Expoziția „Fake News: artă, ficțiune, minciună”, organizată de Institutul Francez din România pleacă de la ideea că artiștii ne pot ajuta să vedem lumea altfel. Fiecare artist invitat vorbește, în felul său, despre rolul mass-media, al internetului, al rețelelor de socializare și al fluxului tot mai mare de informații și imagini. Prin intermediul creației artistice, proiectul „Fake News: artă, ficțiune, minciună” dorește să provoace publicul să chestioneze realitatea care îi este prezentată în presă sau pe internet.

Vernisajul va avea loc miercuri, 22 februarie de la ora 17 cu participarea jurnalistei Codruța Simina, fondatoare Misreport, o publicație săptămânală online care dezvăluie dezinformarea din presă și de pe rețelele sociale.

Expoziția originală, prezentată în perioada 27 mai 2021 – 30 ianuarie 2022 la Espace Fondation EDF din Paris, a fost concepută și realizată de Centrul pentru Educație Media și Informare (CLEMI) cu scopul de a oferi profesorilor instrumentele necesare pentru a aborda acest subiect foarte sensibil și actual. 

Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, între 8:00 – 20:00 și sâmbătă între 8:00-15:00.
Accesul vizitatorilor este gratuit.

Eveniment organizat de Institutul Francez din România în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca.